Legumele crescute în condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova au o calitate net superioară faţă de cele din alte ţări, însă aspectul exterior al acestora trebui îmbunătăţit, a declarat pentru IPN directorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Vasile Botnari.
Potrivit lui, Republica Moldova are cernoziomuri bogate în diferite microelemente care contribuie semnificativ la îmbunătăţirea calităţii legumelor. În aceste condiţii, accentul a fost pus pe îmbunătăţirea şi mai mult a calităţii produselor, deseori în detrimentul aspectului exterior. În acelaşi timp, în alte ţări accentul era pus, în primul rând, pe aspectul de marfă, pe atractivitatea producţiei. De aceea, deseori, pe piaţa internă avem produse străine foarte atractive, dar care nu au calităţile gustative şi aroma lasă de dorit.
„Deci, în direcţia „aspectul de marfă” mai avem de lucrat. Noi cu regret suntem deprinşi cu altă piaţă şi alte cerinţe faţă de calitatea legumelor. Am ţinut mai mult cont de calităţile gustative. Acum deja lucrăm asupra aspectului exterior. S-au creat soiuri care face ca legumele să aibă un exterior mai bun, dar trebuie să mai lucrăm şi la tehnologiile de cultivare. Producţia bună are nevoie şi de o ambalare mai calitativă”, a spus savantul.
El a mai spus că pe lângă legumele care pot fi exportate în UE, în Moldova sunt şi legume care nu sunt deocamdată competitive cu cele din Europa. Este vorba de varză şi morcov, pentru care climaterice din Moldova nu sunt favorabile din cauza temperaturilor înalte.
În Republica Moldova unt omologate 629 de soiuri de legume, adică 39 de specii, faţă de România care are 60 de specii, Franţa – 160 de specii, Japonia – 200 de specii.
