Schimbările instituționale frecvente în domeniul electoral nu contribuie la stabilitatea sistemului și nici la creșterea încrederii populației în transparența și eficacitatea procesului electoral. Legiuitorul ar trebui să evite schimbările frecvente ale legislației electorale. Sugestii în acest sens au fost făcute de președinte Asociației Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu, în contextul prezentării unui studiului sociologic despre influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor, transmite IPN.
Studiul arată că gradul de satisfacție față de procesul electoral este direct proporțional cu activismul electoral. Alegătorii activi sunt mai degrabă împotriva ideii ca alegerile să aibă loc pe parcursul a două sau mai multe zile. Ei consideră că astfel de scrutine ar putea fi mult mai costisitoare și ar exista posibilități adiționale de fraudare.
Întrebați dacă și-ar dori să utilizeze tehnologii performante în procesul electoral, precum mașina de vot electronică sau votul prin internet, alegătorii foarte activi menționează mai des că nu ar dori să utilizeze astfel de tehnologii. Totuși, persoanele active și cele mai puțin active se pronunță mai mult pentru astfel de tehnologii. Sociologii observă, de asemenea, o oarecare reticență a alegătorilor foarte activi în privința posibilității de a vota la oricare secție de vot din țară. Alegătorii foarte activi sunt și împotriva inițiativei de a micșora numărul de deputați în parlament și tot pentru ei este mai pregnantă ideea că ar trebui să existe o lege care ar obliga deputații care își părăsesc fracțiunea parlamentară să renunțe la propriul mandat.
Potrivit președintelui Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, atunci când se recurge la revizuirea sistemului electoral, reformele au nevoie de timp pentru a ajunge de la administrația publică centrală până la nivelul al treilea. De timp e nevoie și pentru a informa cetățenii cu privire la noul mecanism de votare și pentru a le explica modul în care noul proces electoral va contribui la crearea unui organ legislativ reprezentativ. Un sistem electoral stabil ar oferi mai multă încredere și pentru concurenții politici, fiindcă revizuirile frecvente implementate înainte de alegeri nu permit partidelor politice și candidaților să-și pregătească strategiile electorale și structurile de partid pentru a concura în mod eficient.
Potrivit aceluiași studiu, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, din totalul respondenților deciși pentru PSRM ar vota – 49,6%, pentru – PDM 19,5%, iar pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” – 16,1%. Personalitățile care se bucură de cea mai mare încredere sunt: Igor Dodon, Maia Sandu și Zinaida Greceanîi. Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar 22% s-ar pronunța pentru această opțiune, 63% – ar vota împotrivă, iar 7% n-ar participa la vot. Opțiunile respondenților privind integrarea în Uniunea Europeană și în Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 41% votează pentru Uniunea Europeană, 43% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică, 7% – nu ar participa la vot.
Sondajul a fost efectuat în 83 de localități (exceptând regiunea transnistreană), în perioada1-14 februarie, pe un eșantion de 1195 de respondenți și are o marjă de eroare de +/- 3,0%.
