Legile privind întrunirile şi cea cu privire la Codul de conduită etică a funcţionarului public au fost votate în lectură finală

Legile privind întrunirile şi cea cu privire la Codul de conduită etică a funcţionarului public au fost votate în lectură finală vineri, 22 februarie. Proiectele nu au suferit modificări esenţiale faţă de varianta aprobată în primă lectură. În cazul Legii privind întrunirile, deputaţii au stabilit că întrunirile cu număr redus de participanţi sunt acele la care iau parte cel mult 100 de persoane. În prima lectura era vorba de zece persoane. Potrivit proiectului, pe viitor oricine intenţionează să desfăşoare o întrunire va trebui doar să notifice în scris, printr-o declaraţie prealabilă, autorităţile administraţiei publice locale din unitatea teritorial-administrativă respectivă, cu cel puţin cinci zile înainte de acţiune. Declaraţia prealabilă trebuie să conţină numele organizatorului (în cazul persoanelor juridice – denumirea instituţiei), datele de contact, scopul întrunirii, data, locul şi, dacă este cazul, traseul întrunirii, forma de organizare, ora de începere, numărul aproximativ al participanţilor, durata preconizată a întrunirii, serviciile solicitate din partea autorităţilor publice locale. În cazul întrunirilor spontane şi celor cu număr redus de participanţi, înştiinţarea în scris sau din timp a administraţiei locale nu poartă caracter obligatoriu. Deputatul Gheorghe Susarenco a declarat că legea este bună, conformă normelor europene şi crede că odată cu intrarea în vigoare a acesteia, vor fi stopate procesele împotriva primarului de Chişinău şi a celor care au organizat manifestaţiile. Susarenco a opinat, totodată, că legea în cauză a fost elaborată de Partidul Comuniştilor ca să poate organiza manifestaţii atunci când va fi în opoziţie. În noua redacţie a Codului de conduită al funcţionarului public se stipulează că „în numele autorităţii publice, comunicarea cu mass-media se efectuează numai de funcţionarul abilitat cu acest drept”. În varianta votată în prima lectură, proiectul prevedea că, în general, „comunicarea şi contactele cu mijloacele de informare în masă se efectuează numai de funcţionarul public abilitat cu acest drept”. Potrivit codului în cauză, funcţionarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, să beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje, care îi sunt destinate personal, familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice şi juridice cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa corectitudinea în exercitarea funcţiei publice deţinute sau care pot fi considerate drept recompensă pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Funcţionarul public poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare nu depăşeşte cuantumul stabilit de legislaţia în vigoare. De asemenea, în exercitarea funcţiei publice, funcţionarului îi este interzis să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice şi a altor organizaţii social-politice, să folosească resurse administrative pentru susţinerea candidaţilor electorali, să facă propagandă şi agitaţie în favoarea oricărui partid, etc.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.