Pandemia și războiul au influențat activitatea mass-media. Un sondaj de opinie realizat recent arată că peste 40% din populația Republicii Moldova consideră că Ucraina este vinovată de războiul din țara sa, iar aceasta este rezultatul propagandei și a manipulării prin intermediul mass-media. Consiliul Audiovizualului nu are competențe pentru a contracara propaganda. Iată de ce legislația în acest sens trebuie revizuită, a menționat Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), în cadrul unei acțiuni organizate în fața Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova cu prilejul Zilei Libertății Presei, care este marcată la 3 mai, transmite IPN.
Jurnaliștii care au venit în fața ambasadei au afișat pe pancarte mesajul: „Uciderea jurnaliștilor nu va ascunde ororile războiului”. Manifestanții au purtat imaginile a șapte jurnaliști care au murit în timp ce își exercitau activitatea lor profesională, inclusiv pe timp de război. Potrivit CJI, lista jurnaliștilor care au decedat în timp ce erau la muncă este mult mai mare, peste 20, iar conform organizațiilor internaționale de media, de la o zi la alta lista jurnaliștilor victime ale războiului din Ucraina este tot mai mare.
Nadine Gogu a menționat că atunci când jurnaliștii sunt arestați, deținuți în mod arbitrar, torturați și omorâți, acestea pot fi calificate drept crime de război și cei care se fac responsabili de ele ar trebui să poarte răspundere conform prevederilor legislației naționale și a celei internaționale. Totodată, este un abuz împotriva libertății presei și a libertății de exprimare în Ucraina.
„O mare provocare pentru cei care doresc să reflecte războiul din Ucraina este că nu au echipamente de protecție în măsura în care ne-am dori, avem doar un set limitat și încercăm să acoperim această necesitate, pentru că, în primul rând, jurnaliștii care reflectă războiul trebuie să se gândească la securitatea proprie, viața e cel mai important lucru”, a subliniat directoarea executivă a CJI.
Nadine Gogu a adăugat că o altă provocare este lipsa training-urilor pentru jurnaliștii care abordează tema războiului. „Noi nu reflectăm în mod ordinar cum am merge la o conferință de presă, e altceva, trebuie să cunoaștem mult mai multe detalii, mult mai multe nuanțe, să ținem cont de multe lucruri atunci când reflectăm astfel de evenimente”, a spus directoarea executivă a CJI.
Nadine Gogu spune că în Republica Moldova există anumite instituții de presă care încearcă să rămână independente de factorul politic și de agenții economici cu interese în domeniul politic. Deși este dificil să o facă, dar reușesc. „În ultimii ani, au fost observate atacuri verbale la adresa jurnaliștilor din partea politicienilor. Plus la aceasta, în ultimii ani este foarte dificil ca o instituție mass-media să fie viabilă din punct de vedere financiar, de aceea unii jurnaliști acceptă să fie susținuți de alți actori, dar de fapt ei ar trebui să lucreze pentru public”, a subliniat directoarea executivă a CJI.
Nadine Gogu a adăugat că, în comparație cu anul trecut, se înregistrează anumite îmbunătățiri minore la capitolul libertatea presei. Indicele Libertății Presei al Organizației internaționale „Reporteri fără frontiere” arată că Republica Moldova este în rândul statelor în care situația este destul de bună în ceea ce privește libertatea presei, situându-se pe locul 40 în 2022. În anul trecut, Republica Moldova s-a plasat pe locul 89 în acest clasament. „S-a schimbat metodologia, aceasta explică această creștere, nu este din cauză că atât de spectaculos s-au schimbat lucrurile. S-a ținut cont nu doar de factorul politic, dar și de cel social, economic, de securitate”, a specificat Nadine Gogu.
Tot astăzi, președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj de felicitare, de Ziua Mondială a Libertății Presei. „Transmit un gând de solidaritate tuturor jurnaliștilor care în aceste zile grele își fac meseria cu responsabilitate și curaj. Celor care, uneori riscându-și viața, ne aduc știrile în case, iar astfel realizează misiunea cea mai importantă a presei – de a informa. Trăim timpuri în care cronicile jurnalistice au devenit adevărate cronici de pe front. În cele 69 de zile de război, alături de ostași, pe câmpul de luptă au căzut circa 20 de jurnaliști.
Presa liberă rămâne fundamentul unei societăți libere și democratice, pe care ne-o dorim cu toții”, menționează Maia Sandu.
