Proiectul legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, elaborat de către Ministerul Justiţiei, trebuie îmbunătăţit dacă se doreşte crearea unui sistem efectiv şi transparent de răspundere disciplinară. De această părere sunt experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au efectuat analiza coruptibilităţii proiectului, transmite Info-Prim Neo.
Expertul CAPC, Marina Calughin, a declarat că sunt identificaţi mai mulţi factori de coruptibilitate. Proiectul nu clarifică până la urmă mai multe lucruri ce ţin de esenţa şi categoriile abaterilor disciplinare. Marina Calughin spune că legea trebuie să facă o clară distincţie între felurile de răspundere juridică. Termenele de 2 ani şi 1 an pentru tragere la răspundere disciplinară sunt nejustificat de extinse. Iar recomandarea este ca acest termen să fie cu mul mai mic.
O altă recomandare este ca, pe lângă sancţiunile menţionate, să fie retras dosarul cu pricina de la judecător, să fie aplicate sancţiuni economice, precum o reducere a salariului sau chiar judecătorul să fie suspendat.
Referitor la Colegiul Disciplinar, care va fi compus din 11 membri (6 judecători şi 5 reprezentanţi ai societăţii civile), Marina Calughin a declarat că membrii din rândul judecătorilor trebuie să fie din instanţele de fond, nu din instanţele ierarhic superioare. „În opinia noastră, doi judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţiei şi cei doi judecători din cadrul curţilor de apel cantitativ defavorizează gradul de reprezentativitate a judecătorilor din instanţele ierarhic inferioare”, a spus expertul CAPC.
De asemenea, pentru a preveni acuzaţiile de corporatism şi a garanta o procedură disciplinară echitabilă, colegiul disciplinar nu trebuie să deţină concomitent competenţe de a recepţiona plângeri şi a desfăşura investigaţii disciplinare, de a audia cauze şi a lua hotărâri cu privire la măsurile disciplinare. Marina Calughin a spus că ar fi oportun ca acest organ să sesizeze organele competente de sancţionare a avocaţilor, executorilor judecătoreşti etc.
În ceea priveşte fundamentarea economico-financiară, autorul proiectului recunoaşte că implementarea proiectului va necesita cheltuieli suplimentare, însă la moment nu evaluează costurile proiectului, notează CAPC.
Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa IV”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
