Curtea de Conturi s-a confruntat, în anul 2019, cu dificultăți determinate de fluctuația cadrelor, fiind semnificativă ponderea persoanelor cu experiență de muncă în cadrul instituției sub 2 ani. Transparency International – Moldova (TI), care a elaborat raportul „Curtea de Conturi: evaluare instituțională alternativă”, sugerează că ar fi importantă promovarea unei politici potrivite de cadre care ar fideliza angajații instituției, astfel diminuându-se fluctuația cadrelor.

Într-o conferință de presă la IPN, Mariana Kalughin, expertă Transparency International – Moldova, a remarcat că Curtea de Conturi este percepută a o autoritate cu independență redusă. Acest lucru este determinat în mare parte de cadrul legal, care prevede că președintele Curții de Conturi se numește de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea președintelui Parlamentului, în bază de concurs public, cu votul majorității deputaților aleși. Ceilalți membri se numesc de Parlament pe un termen de 5 ani la propunerea președintelui instituției, în bază de concurs public, cu votul majorității deputaților aleși. Vicepreședintele Curții de Conturi se desemnează de către Parlament la propunerea președintelui Curții, din rândul membrilor acesteia.

Potrivit TI, prevederile nu sunt suficient dezvoltate, pentru ca aceste proceduri de concurs să fie credibile și să ofere mai multă legitimitate membrilor Curții de Conturi.  Potrivit Marianei Kalughin, ar fi important să fie prevăzute prin lege cel puțin niște începuturi în ceea ce privește procedurile de concurs: cine îl organizează, în condițiile căror acte normative, cine le elaborează și aprobă, care sunt termenele de bază în organizarea și desfășurarea concursurilor.

Mariana Kalughin a remarcat că instituția ține la integritate instituțională, are elaborat și aprobat un cod etic și mai multe acte normative care ar avea menirea să asigure integritate instituțională. Totuși, percepțiile care există în societate demonstrează că incidentele de integritate trebuie să fie tratate în cel mai potrivit mod, să se reacționeze la acestea. Exercițiul făcut de Curtea de Conturi în ceea ce privește autoevaluarea integrității fie dus până la capăt. Ar fi bine ca să fie elaborat și implementat și un plan intern de integritate.

La capitolul responsabilitate, e de remarcat faptul că plenul Parlamentului este pasiv în ceea ce privește rolul pe care-l are în a asigura responsabilitatea Curții de Conturi. Potrivit expertei Transparency International – Moldova, acest lucru e din cauza refuzului președintelui Parlamentului la acele solicitări ale comisiei de profil de a pune rapoartele Curții de Conturi pe rolul Parlamentului. Aici, spune Mariana Kalughin, e de remarcat activitatea productivă a Comisiei de control a finanțelor publice, înființate în 2019, activitatea căreia în mod special a fost impulsionată în 2020, însă, totuși această comisie rămâne încă insuficient de cunoscută. La fel, este importantă întreprinderea tuturor măsurilor necesare asigurării auditului extern al rapoartelor financiare ale Curții pentru anii 2019 și 2020.

Cât privește transparența, Mariana Kalughin notează că lucrurile stau mult mai bine. Chiar și așa, pagina oficială web a Curții de Conturi ar putea fi completată esențial cu date privind: personalul, politica de personal, procedurile aplicabile recrutării, cerințele de calificare necesare pentru a candida la funcțiile vacante. Modulul anticorupție nu este suficient de dezvoltat, ar fi important ca pe pagina web să fie dezvoltat un modul ce ține de transparența procesului decizional, notează experta.

Iar la capitolul eficiență, este necesară regândirea cadrului de lucru al Consiliului de cooperare între Curtea de Conturi și organele de drept, astfel încât acesta să contribuie eficient la identificarea, sesizarea și sancționarea fraudelor și corupției.

Transparency International – Moldova sugerează Curții de Conturi să promoveze o politică potrivită de cadre, care ar fideliza angajații, dar și să dezvolte Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova cu prevederi ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor de membru al instituției. De asemenea, se recomandă finalizarea procesului de autoevaluare a integrității, prin aprobarea și implementarea unui plan intern de integritate, precum și audierea, în plenul Parlamentului, a rapoartelor Curții de Conturi. Acestea sunt doar unele din recomandările raportului „Curtea de Conturi: evaluare instituțională alternativă”, lansat de Transparency International – Moldova.

Raportul „Curtea de Conturi: evaluare instituțională alternativă”, a fost realizat cu susținerea financiară a Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.