Mai multe prevederi ale Legii privind accesul la informaţie sunt depăşite sau uşor interpretabile. În plus, deşi există un astfel de act normativ, mulţi dintre jurnalişti se plâng de secretomanie. Despre necesitatea modificării Legii privind accesul la informaţie s-a discutat miercuri, 23 septembrie, în cadrul unui club de presă, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, transmite IPN.
Legea privind accesul la informaţie a fost adoptată în anul 2000. „Cele mai importante modificări care au fost operate la lege au avut un impact negativ asupra accesului la informaţie pentru că ele au fost făcute atunci când a apărut Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Sub pretextul că se adaptează acestei legi, s-au modificat o serie de prevederi şi în prezent există numeroase plângeri că se îngrădeşte nejustificat accesul la informaţia cu caracter personal”, a menţionat Olivia Pîrţac, juristă, specializată în domeniul legislaţiei media.
Cele mai des întâlnite deficienţe legate de funcţionarea acestei legi sunt ambiguitatea prevederilor şi termenele prea mari de furnizare a informaţiilor, afirmă avocata Tatiana Puiu, specializată, de asemenea, în probleme media. „Am fost pioneri în spaţiul CSI la adoptarea acestei legi. La momentul adoptării, actul normativ a corespuns tuturor standardelor europene. Nemulţumirile legate de această lege au apărut mai mult din partea jurnaliştilor pentru că Legea conţine unele prevederi ce pot fi interpretate, există termeni neclari, de asemenea, nu se face o diferenţiere clară între termenii „petiţie” şi „solicitare de informaţie”. O altă nemulţumire a solicitanţilor de informaţie este faptul că termenii de furnizare a datelor sunt prea mari – cel mult15 zile lucrătoare. De regulă, funcţionarii publici profită de acest lucru şi furnizează informaţia chiar în ultima zi. Consider că termenul trebuie restrâns la 10 zile calendaristice, dar nu lucrătoare”, a declarat Tatiana Puiu.
„Eu cred că în noile modificări, dacă ele vor fi făcute, să fie stipulat clar termenul de furnizare a informaţiei. Dacă deţine datele – să le furnizeze în regim de urgenţă, iar dacă instituţia are nevoie să se documenteze, să trimită un răspuns solicitantului şi să-l informeze referitor la acest lucru”, a menţionat Lilia Zaharia, jurnalist de investigaţie în cadrul Asociaţiei Presei Independente.
În cadrul clubului de presă s-a pus în discuţie şi necesitatea sancţionării contravenţionale a funcţionarului public pentru faptul că nu răspunde solicitărilor jurnaliştilor.
La eveniment au fost invitaţi jurnalişti, reprezentanţi a instituţiilor de stat,ai societăţii civile, lectori universitari şi studenţi.
