Curtea Constituțională a admis cererea de suspendare a acțiunii legii care prevede abrogarea legislației ce autoriza vânzarea terenului fostului Stadion Republican către Statele Unite ale Americii. Este vorba despre cererea deputaților Dinu Plîngău și Maria Ciobanu, care au cerut suspendarea proiectului Partidului Socialiștilor, votat pe 3 decembrie în două lecturi, transmite IPN.
Autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea legii, precizând că, la data depunerii sesizării, legea contestată nu era promulgată de președintele țării și nu era publicată în Monitorul Oficial. Curtea reține că, la data examinării sesizării, legea fusese deja promulgată prin decret prezidențial și publicată în Monitorul Oficial.
Deputații au mai precizat în sesizare că Republica Moldova riscă să declanșeze un conflict diplomatic pentru nerespectarea obligațiilor care îi revin din acordurile bilaterale încheiate cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, aceștia afirmă că Republica Moldova riscă să-și piardă reputația pe plan internațional, precum și să nu beneficieze de investiții și parteneriate strategice. În viziunea autorilor sesizării, legea contestată afectează democrația, separația și colaborarea puterilor și securitatea economică și financiară a statului.
„Curtea consideră necesară suspendarea acțiunii legii contestate, pentru a verifica, pe baza unor indicii rezonabile, existența unor acorduri bilaterale încheiate de Guvernul Republicii Moldova cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, în legătură cu transmiterea terenului pe care se găsește, actualmente, Stadionul Republican, în proprietatea Statelor Unite ale Americii, pentru construirea pe acesta a edificiului unei ambasade, potrivit Legii nr. 151 din 4 octombrie 2018, abrogată prin legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.
Totodată, Curtea Constituțională a respins solicitarea acelorași deputați de a suspenda legea ce prevede transferul Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui în subordinea Parlamentului, întrucât o astfel de sesizare a existat deja, fiind emisă și o decizie de suspendare.
Curtea a mai respins cererea celor doi deputați de suspendare a acțiunii hotărârii Parlamentului din 3 decembrie 2020, ce vizează componența numerică și nominală a Biroului permanent al legislativului. Curtea a statuat că, în cazul în care hotărârea contestată va fi suspendată, Biroul permanent al Parlamentului, în componența reînnoită, nu va putea propune data convocării ședințelor plenare și nu va putea întocmi proiectul ordinii de zi a ședințelor Parlamentului. Astfel, Curtea conchide că, în cazul suspendării hotărârii contestate, activitatea de legiferare a legislativului ar putea fi blocată.