Legea cu privire la completarea Codului audiovizualului, adoptată în data de 7 decembrie 2017 și promulgată în data de 12 ianuarie 2018, supra-numită Legea „anti-propagandă” se referă, în principal, la televiziune, iar televiziunea este parte integrantă din viața cotidiană a societății și a fiecărui cetățean. Respectiv, modificările la Lege vor aduce modificări în modul de viață, acțiunile, obișnuințele, deprinderile, bugetele, eventual mentalitatea oamenilor și a societății în ansamblu. De aceea, omul și societatea urmează să fie cât mai pregătiți pentru a înțelege noua situație în care s-au pomenit, iar discuția pe platoul IPN a țintit să contribuie la atingerea acestui scop. Despre aceasta au discutat invitații la dezbaterile publice cu tema: „Legea anti-propagandă”: necesitate, avantaje și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, a declarat că denumirea de Lege „anti- propagandă” este una populară, legată de un context ce ține de situația din regiune, însă în Nota informativă a proiectului de lege nu se deschid parantezele cu ce este legată această situație. „Putem ghici că acest lucru este legat de un conflict regional, iar în această situație, acest lucru trebuie menționat. Situația din regiune are o conotație specială după decizia Curții Constituționale a Moldovei din 2 mai anul trecut ce ține de ocupația teritoriului din stânga Nistrului de către Federația Rusă. Acesta este contextul la care se referă autorii Notei informative și ai proiectului de lege”, a spus expertul. În același timp, el a opinat că nu era nevoie de o modificare a Codului Audiovizualului, ci ca organul de reglementare al statului să-și exercite atribuțiile și să nu permită ca „propaganda străină să facă ravagii pe teritoriul Republicii Moldova”.
Corneliu Mihalache, deputat al Partidului Democrat din Moldova, a spus că modificările operate la Codul Audiovizualului au fost necesare pentru a demonstra voința politică la acest capitol și că este nevoie de a schimba abordările vizavi de spațiul informațional moldovenesc. El a menționat că nu ar trebui să existe discuții legate de modificările la Codul Audiovizualului, ce țin de emisiunile străine retransmise, pentru că pe acest segment erau necesare acțiuni clare având în vedere că din anii 90 și până în prezent situația din Republica Moldova la capitolul retransmisiunilor a degradat, iar radiodifuzorii autohtoni „au devenit ostaticii retransmisiunilor”. Deputatul a adăugat că o asemenea situație, ca cea din Republica Moldova, nu mai există în niciun stat din spațiul CSI, iar spațiul mediatic autohton a fost „parazitat de posturile rusești”.
„Oamenii au făcut bani pe seama retransmiterii și astfel, dintr-o problemă economică, aceasta s-a transformat în una politică de influență a realității din Republica Moldova. Avantajul completărilor la Cod ține de faptul că Moldova a spus poate pentru prima dată „stop” și nu s-a gândit de unde vine gazul și că trebuie să fim parteneri strategici. Pentru prima dată Moldova și-a permis să spună că are poziție, interese și viziune diferită față de „frații de la Răsărit”, iar politica este net superioară faptelor și consecințelor mediatice”, a mai spus Corneliu Mihalache.
În același context, deputatul PDM a subliniat că securitatea informațională este mai importantă poate decât cea economică, pentru că informația este o armă folosită tot mai dur și mai agresiv.
La rândul său, Mihaela Spătaru, deputată a Grupului Parlamentar Popular European, a spus că cel mai important aspect al Legii ține de securitatea informațională, iar atunci când se vorbește despre protejarea valorilor constituționale este important să înțelegem că hotarul fin dintre libertatea de exprimare și asigurarea securității. „Trebuie să protejăm și alte valori precum statul de drept. Trebuie să spunem că există riscul ca prin anumite mesaje să fie influențate deciziile politicienilor, ale cetățenilor care vin la vot. Toate acestea sunt lucruri ce trebuie luate în considerare. Completările la lege sunt doar un singur instrument și nu vom rezolva toate problemele spațiului informațional, de aceea am elaborat un nou concept al Strategiei securității naționale ca să vedem starea de lucruri pe toate segmentele”, a notat deputata.
Ion Ceban, secretarul președintelui Republicii Moldova a fost de părerea că vina pentru situația gravă în care se află economia și populația Moldovei nu trebuie pusă pe umerii Federației Ruse sau ai președintelui rus Vladimir Putin, ci pe guvernarea actuală. „Rusia este partenerul strategic al Moldovei, iar pentru că am ajuns la sapă de lemn și pentru că moldovenii pleacă cu sutele din țară nu este de vină propagandă rusă, dar cei care guvernează prost țara. Nu căutați inamici la Moscova, Surgut sau la Vladivostok. Reformele trebuie întreprinse pe intern și să nu căutăm inamici din extern, altfel oamenii vor fugi din țară și noi vom continua să dezbatem teme sterile”, a adăugat Ion Ceban. El a subliniat că votul alegătorilor este mai afectat de pachetele de orez pe care le primesc de la politicienii din țară și de cei 200 de lei, decât de propaganda străină. Potrivit lui, acțiunea clasei politice, care a vrut să placă partenerilor externi prin aprobarea respectivei legi, va avea efect de bumerang.
Veronica Cojocaru, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), a spus că CCA, conform competențelor ce îi revin, va monitoriza ca prevederile legii să fie respectate, iar în acest sens a fost aprobată o decizie prin care au fost informați toți radiodifuzorii despre modificările operate la Codul Audiovizualului. Aceștia au fost rugați să raporteze la CCA ofertele de servicii de programe în conformitate cu prevederile ce vor intra în vigoare de la 12 februarie curent.
Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice APEL, expert, a precizat că presa autohtonă de astăzi se declară independentă, dar mai mult de jumătate din aceasta face propagandă. „Dacă „binevoitorii” țării noastre vor dori ca mesajele propagandistice să ajungă în țară, atunci vor găsi căi prin diferite emisiuni, inclusiv culinare, să facă acest lucru. Radioascultării, telespectatorii din Moldova nu au altă rețetă decât să devină critici și să nu creadă în tot ce se spune, să pună la îndoială ceea ce aud și văd. Trebuie să devenim fiecare din noi responsabili de modul în care ne informăm”, a adăugat expertul. În lupta cu propaganda nu există o experiență unică și nimeni nu ar putea să recomande Republicii Moldova cum să lupte cu acest fenomen. Fiecare țară încearcă să-și securizeze spațiul informațional cum consideră necesar la acel moment, iar legislație audiovizuală identică în două țări nu există nicăieri în lume. Probabil, nimeni nu s-a așteptat ca propaganda să aibă un asemenea impact”, a mai spus Ion Bunduchi.
Dezbaterile publice „Legea anti-propagandă”: necesitate, avantaje și riscuri”, constituie ediția a 86-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
