Formarea AIE 3 este un prilej special pentru a pune din nou pe cântar gradul de legalitate şi legitimitate a partidelor pro-europene la guvernarea ţării, precum şi a sprijinului real pe care acestea îl acordă procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. O concluzie în acest sens formulează analiza IPN „Ultima alianţă pro-europeană a Moldovei”, publicată vineri, 24 iulie 2015. Autorul analizei, Valeriu Vasilică, aduce argumente interne şi externe în favoarea concluziei respective.
„Trebuie să recunoaştem o reuşită a partidelor pro-europene care au format, până la urmă, această nouă coaliţie majoritară de guvernare, care să administreze treburile ţării, foarte încurcate, pe interior şi exterior. Ca să fim corecţi, ar trebui să recunoaştem că partidele, liderii şi coaliţiile pro-europene, în special în perioadele iniţiale de guvernare, au avut şi anumite, uneori suficient de multe merite în promovarea ideilor şi practicilor europene în Moldova. Inclusiv: au atras în ţară bani contra reforme şi credibilitate, au apropiat cetăţeanul şi producătorul din Moldova de valorile şi standardele europene, în special prin obţinerea liberei circulaţii în lume şi semnarea Acordului de asociere. Dar, pe de o parte, nu meritele fac obiectul prezentei analize, pe de altă parte, îndreptarea lucrurilor este mai utilă decât lamentarea la un moment de reuşită, în al treilea rând, acum şi aici, vina partidelor şi liderilor pro-europeni trage mai mult la cântar decât meritele lor”, se spune în analiză.
Autorul le dă dreptate politicienilor pro-europeni care afirmă că legalitatea şi legitimitatea partidelor şi cursului pro-european au fost confirmate în alegerile parlamentare din 2014 şi locale din 2015. Cu toate aceste, criteriile respective pentru aflarea partidelor la guvernare se cer aplicate permanent, pentru a stabili trendul şi întreprinde măsurile de urgenţă care ar abate pericolele pentru procesul de integrare europeană a ţării. În acest sens, lucrurile sunt suficient de îngrijorătoare.
„După şase ani de guvernare pro-europeană, cu resurse enorme cheltuite, cu număr impunător de acte oficiale naţionale şi internaţionale semnate, cu sprijin politic, economic, financiar, logistic, geopolitic fără precedent din partea a două cele mai mari puteri din lume, EU şi SUA, numărul aderenţilor la ideea europeană din rândul locuitorilor Moldovei, conform diferitelor estimări, a descrescut, nu a crescut sau a crescut disproporţionat de puţin în raport cu resursele şi speranţele investite. Responsabilitatea în această situaţie este a guvernării în mod univoc”, constată autorul.
De asemenea, este de luat în calcul că, în oraşele mari, care dau tonul vieţii politice şi formează direcţia de dezvoltare, dar şi în multe din cele mai mici, partidele pro-europene au fost depăşite de cele pro-ruseşti şi acesta este un semnal foarte semnificativ.
„Nivelul de legitimitate şi legalitate a guvernării ar putea să nu fie suficient de confortabile, ca să ofere şi cursului pro-european garanţii pentru azi şi pentru mâine, dacă ar fi să dăm crezare măcar unei părţi din învinuirile, venite inclusiv din tabăra partidelor pro-europene, dar nu numai, de utilizare a resurselor administrative, de cumpărare a voturilor alegătorilor şi corupere a aleşilor locali şi naţionali gata votaţi, de loviturile pe la spate în procesul de constituire a majorităţilor de guvernare la nivel local şi naţional”. Din acest motiv, „credibilitatea partidelor pro-europene a atins nivelul critic în percepţia societăţii, ceea ce prezintă pericol iminent şi pentru sprijinul cursului european al ţării”, se spune în analiză.
Un alt criteriu important ţine de faptul că partenerii europeni şi finanţatorii internaţionali tratează cu rezervă pronunţată situaţia partidelor pro-europene şi din Republica Moldova în ansamblu. Atitudinea se va schimba nu în mod automat şi nu imediat după constituirea AIE 3 şi formarea Guvernului, ci în timp, după ce guvernarea nouă va demonstra voinţă politică pentru schimbări semnificative, conchide autorul analizei IPN „Ultima alianţă pro-europeană a Moldovei”.
