Încheierea contractului de gaze între Moldova și Rusia a relaxat pentru o vreme tensiunea energetică pe unul din flancurile Europei de Est și a redus riscul unui dezastru energetic în regiune, opinează în mass-media ucraineană Constantin Eliseev, ex-consilier prezidențial în anii 2015 – 2019, în prezent, conducătorul unui centru analitic din Kiev, transmite IPN. Dar având în vedere că acordul se datorează nu atât înțelegerilor comerciale, cât unor tocmeli politice, expertul consideră că se poate vorbi, mai degrabă, despre un armistițiu, care anticipează viitoarele confruntări energetice pe continent, unde chiar Ucraina poate deveni un câmp de luptă.
Din această perspectivă, lecția moldovenească ar trebui să fie studiată de autoritățile ucrainene, consideră autorul. Întâi și-ntâi, el crede că așteptările establishmentului european față de Nord Stream 2 sunt naive, deoarece Moscova e dispusă să utilizeze și pe viitor arma gazelor pentru a obține cedări politice din partea contragentului. În acest scop Kremlinul setează în același pachet cu volume, preț și termeni de livrare a gazelor liste de revendicări politice – somații, acceptarea cărora schimbă nu numai parametrii comerciali, dar însăți posibilitatea încheierii acordului.
Din informații făcute publice și surse europene proprii, analistul conchide că în cazul Moldovei intervenția politică a Moscovei a luat forma amestecului în tratativele cu UE pe subiectul reajustării zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, a generat rezervele Chișinăului de a implementa Pachetul energetic III, care constituie un angajament de bază în cadrul Acordului de asociere, la fel ca și acceptul de a stinge datoriile pentru gaze, inclusiv ale Transnistriei, scrie ex-demnitarul ucrainean.
Chiar dacă nu dispune încă de informații concrete privind mărimea compromisurilor politice din partea Moldovei, autorul remarcă semnale că în ceea ce privește Pachetul energetic III Moscova a fost „auzită” la Chișinău, amânând pentru cinci ani restructurarea Moldovagaz. Expertul afirmă că după aceasta se poate vorbi despre un gest de infidelitate față de cauza integrării în UE. La fel nu e clar spiritul verificării datoriilor, în special, dacă vor fi supuse controlului și datoriile Transnistriei. Aceste lucruri generează un precedent periculos.
În condiții de instabilitate energetică cauzate de fluctuația prețurilor și dependența volumelor de „bunăvoința” Moscovei, UE s-a abținut, scrie expertul, să ofere Chișinăului garanții clare , dar mai ales, consistente din punct de vedere financiar ale securității energetice. Recomandarea Bruxelessului de a se renunța la semnarea cu Federația Rusă a unor contracte de lungă durată și de a se respecta angajamentele în contextul Pachetului energetic III nu au fost consolidate cu resurse puternice, pe care Chișinăul le-ar fi contrapus Kremlinului.
În consecință, Chișinăul a dat undă verde semnării unui nou contract de cinci ani – cu înțelegeri suplimentare de ordin politic ascunse, practic, în rezultatul ședinței din octombrie a Consiliului de asociere, afirmă expertul.
Încheierea contractului le-a adus fiecărei părți anumite beneficii. Moldova a evitat un colaps energetic și, de fapt, economic în iarna ce vine, iar Moscova și-a înscris un gen de victorie în confruntarea cu UE pentru destinele „partenerilor de est”: Chișinăul a clacat cu pachetul energetic, iar UE n-a ținut parte aliatului său (60 de milioane de euro, primite din Bruxelles în regim de urgență nu au fost în stare să oprească afacerea).
Kremlinul a adulmecat gustul unor mari victorii, afirmă Constantin Eliseev și prognozează pentru anul ce vine noi bătălii „de gaze”, inclusiv pe fundalul lansării conductei Nord Stream 2 și începutul reexaminării acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană.
