Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Andrei Munteanu, specialist în economia educaţiei şi consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova, spune că atât guvernarea, cât şi societatea sunt responsabile de situaţia interetnică tensionată din ţară. Guvernarea ar trebui să manifeste prudenţă maximă în politicile internă şi externă. Anume la acest capitol, consilierul este de părere că s-a comis o serie de acţiuni care nu pot fi percepute doar ca greşeli tehnice, dar mai mult ca probleme grave de integritate morală, iar acest fapt poate determina inclusiv comportamentul agresiv al unor minorităţi, prin sfidarea guvernării, societăţii, statalităţii şi chiar a politicilor care sunt bune, dar nu sunt respectate nici de către guvernarea care le adoptă.
În cazul Republicii Moldova abordarea „o ţinta se scoate pe alta” este extrem de periculoasă, spune Andrei Munteanu. Comportamentul iresponsabil al guvernării poate provoca atitudine şi mai sfidătoare din partea minorităţilor naţionale, instigate din exterior. Şi invers, dacă guvernarea ar manifesta suficientă prudenţă şi integritate, ar atenua agresivitatea din partea minorităţilor etnice, chiar dacă reuşitele reformelor lasă mult de dorit. Greşelile tehnice pot fi trecute cu vederea mult mai uşor decât lipsa de integritate. În cazul în care guvernarea ar fi manifestat suficientă integritate, chiar pe fundalul nereuşitelor în implementarea reformelor, Republica Moldova ar fi inspirat mai mult optimism populaţiei în cultivarea sentimentului de încredere în viitorul acestui stat. Dacă nu se întâmplă acest lucru, minorităţile etnice devin mai agresive, pentru că este mult mai greu de cultivat sentimentul de atractivitate faţă de Republica Moldova atunci când acesta lipseşte chiar şi în rândul populaţiei majoritare.
Andrei Munteanu a spus că cel mai vulnerabil domeniu este cel al educaţiei. Abordarea neprofesionistă a educaţiei constituie un factor care în cea mai mare parte dezbină şi agravează tensiunea în societate, şi ca efect derivat – afectează grav toate sferele vieţii sociale, fără excepţie. În acest context, Andrei Munteanu subliniază că sistemul educaţional ca „industrie” de formare a conştiinţei sociale trebuie evaluat şi prin optica productivităţii economice.
În opinia expertului, riscul promovării separatismului există. El spune că societatea trebuie să înţeleagă şi să cultive libertatea ca o precondiţie a dezvoltării economice. Nerezolvarea acestei probleme va facilita anumite forţe străine să folosească minorităţile etnice pentru a destabiliza societatea. Andrei Munteanu spune că abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este un pas important, dar nu poate fi un panaceu. Dacă statul Republica Moldova va continua să fie slab, neavând capacităţi de a se consolida prin educaţie renovată şi modernizată, riscul promovării separatismului va putea exista chiar şi după ce ţara va fi deveni eventual parte a Uniunii Europene. Chiar şi în condiţiile UE pot apărea grupări care să demonstreze că guvernarea nu le inspiră încredere pentru viitorul lor pe termen lung şi, eventual, să înceapă a pleda pentru crearea unor guverne locale. Manifestările secesioniste în diferite ţări, unde acestea sunt, corelează strâns cu problemele economice din ţară, cu lipsa de echitate socială, a subliniat Andrei Munteanu. Cel mai important factor al schimbării cursului de la o stare depresivă spre una constructivă este schimbarea, cât mai curând posibil, a situaţiei din educaţie şi a guvernării în general.
Ca şi expert în economia educaţiei, Andrei Munteanu constată că Moldova investeşte cel mai puţin în resursele umane, comparativ cu ţările occidentale, şi puţini dintre tineri rămân în Moldova, iar acest aspect nefavorabil conturează problemele sociale cu care se confruntă ţara în situaţii tensionate. El spune că tinerii percep sistemul educaţional ca fiind unul corupt şi puţini sunt cei care înţeleg că, de fapt, chintesenţa problemei este productivitatea educaţională foarte joasă. Excluderea corupţiei este posibilă inclusiv prin schimbarea politicii curriculare. În Republica Moldova, din păcate, chiar şi absolvenţii care consideră sistemul educaţional ca fiind de „bună calitate”, aşteaptă cu nerăbdare să ia BAC-ul cât mai repede şi să plece din ţară. „La noi, în Republica Moldova, avem nevoie de atitudini faţă de educaţie, aşa cum se întâmplă în ţările avansate economic. Acolo dacă guvernarea nu este capabilă să rezolve problemele din domeniul educaţiei, populaţia adultă înţelege că şansa de a avea o bătrâneţe asigurată este mult mai mică, şi atunci vin cu tot felul de atitudini, inclusiv revolte şi presesiuni pozitive asupra guvernării, până când direcţia se schimbă iar spre mai bine”, a menţionat Andrei Munteanu.
Expertul a adăugat că realităţile din Moldova impun necesitatea pregătirii specialiştilor de diferite profiluri în dimensiunea evaluării economice a educaţiei şi formării continui. În lumea contemporană, cea mai dinamică competiţie este în domeniul de producere a ideilor şi perfecţionării gândirii critice în societate, fără de care e greu de imaginat o economie competitivă. Iar fără economie bună, e imposibil să ne închipuim o dezvoltare a capacităţilor de rezistenţă la factorii destructivi interni sau externi, care ne doresc să fim vulnerabili.
Andrei Munteanu consideră, de asemenea, că e necesar de introdus prin lege obligativitatea cunoaşterii limbii române pentru persoanele care vor să obţină funcţii elective de stat. Acest pas va demonstra că se respectă principiul gradualităţii în însuşirea limbii naţionale, fără presiuni, şi că se manifestă flexibilitate suficientă faţă de problema lingvistică. Cu privire la comunicarea interetnică extensivă, ar fi plauzibilă promovarea culturii dialogării bilingve – română şi rusă – pentru o perioadă nedeterminată. Astfel, limba română devine necesitate de a fi foarte bine înţeleasă pentru vorbitorii de limbă rusă, iar limba rusă devine necesitate de a fi bine înţeleasă pentru vorbitorii de limbă română. Aceasta va constitui o perioadă de tranziţie esenţială, în care se va facilita însuşirea, fără prea mari costuri şi eforturi, a limbii române de către alolingvi.
Totodată, în opinia lui Andrei Munteanu, trebuie combătute prin orice metode posibile ironizarea sau ridiculizarea persoanelor alolingve care comit greşeli în vorbirea limbii române, aşa cum s-a observat în repetate rânduri în mas-media. În cazul comiterii greşelilor, pot fi efectuate concretizări prin diverse întrebări suplimentare. O manifestare serioasă şi înţelegătoare faţă de greşeli va schimba considerabil atitudinea şi predispoziţia alolingvilor de a vorbi limba română şi de a înregistra dinamică progresivă în acest sens.
Dacă problemele menţionate vor căpăta o abordare mai relevantă, starea de lucruri va căpăta o turnură pozitivă şi riscurile se vor diminua esenţial, în caz contrar – nu, a conchis Andrei Munteanu, specialist în economia educaţiei şi consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova.
Alla Tofan, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mоsliţchi; başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal; vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Au acceptat să răspundă la întrebările Agenţiei şi deputatul Alla Mironic; preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţa; preşedintele Comunităţii bulgare din Republica Moldova, Fiodor Sabii.
