Zeci de bătrâni şi-au început ziua cu amintiri triste despre copilăria pe care au avut-o. După ce au depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul capitalei, aceştia au mărşăluit pe bulevard până în scuarul Gării Feroviare, unde este montată piatra de temelie a viitorului monument al deportaţilor. Au împrejmuit-o cu sârmă ghimpată, semn pentru chinurile prin care au trecut împreună cu cei dragi acum mai bine de jumătate de veac, au aprins lumânări şi au păstrat un moment de reculegere în memoria celor răpuşi de timpurile grele. Un sobor de preoţi a oficiat şi o slujbă de pomenire. Luni, 6 iulie, se împlinesc 60 de ani de la represiunile staliniste din '49.
Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deporţati şi Deţinuţi Politici din Moldova a declarat în cadrul mitingului că de-a lungul anilor deportaţii au trebuit să îndure chinuri, suferinţe, batjocură şi să fie robi. „Cu toate acestea, suntem încă în putere să protestăm împotriva comuniştilor, împotriva balaurului cu trei capete”, a spus aceasta.
„Ne-am adresat Guvernului să ne construiască un monument aici, în locul acestei pietre, aşa cum au făcut pentru alţii, am cerut ca zilele de 28 iunie şi 6 iulie să fie declarate zile de doliu naţional, nu odată am cerut să ne fie întoarsă averea părinţilor noştri. Ne-au spus că nu au bani. De unde să ia bani, dacă i-au furat?”, a spus Valentina Sturza.
Eugenia Ciuntu avea 23 de ani când a fost nevoită să plece, împreună cu părinţii, în Siberia. „Îi luau pe toţi cei care erau mai gospodari, muncitori. Nu ni s-a spus de ce”, a declarat bătrâna pentru Info-Prim Neo, tristă pentru trecutul ei, dar bucuroasă pentru că urmaşii ei, născuţi în Siberia, au astăzi grijă de ea.
„Probabil am fost cei mai răi oameni, de ne-au pus să săpăm tranşee cot la cot cu soldaţii luni de zile. Sufăr şi acum. Şi eu, şi copiii pe care i-am născut acolo. Credeam că voi îndura numai eu aceste chinuri, iar copiii şi nepoţi mei vor scăpa de regimul comunist. Dar văd că nu este aşa”, a mai spus Eugenia Ciuntu.
Şi concurenţi electorali, membri ai partidelor de opoziţie, au fost prezenţi la eveniment.
Vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a promis acum doi ani, când a ajuns primar de Chişinău, că la că la comemorarea celor 60 de ani de la deportări în scuarul Gării Feroviare va exista un monument. „Primăria este gata să construiască acest monument. Din păcate, Consiliul municipal Chişinău nu a aprobat până în prezent repartizarea fondurilor pentru acesta”, a declarat acesta pentru Info-Prim Neo. Concursul pentru selectarea modelului de monument a fost desfăşurat, iar banii pentru construcţia acestuia sunt alocaţi încă din octombrie 2008, a precizat Dorin Chirtoacă.
„Eu însumi fac parte dintr-o familie de deportaţi: bunicii mei au fost deportaţi, împreună cu tatăl meu. Trebuie să fim alături de aceşti oameni, care au fost floarea societăţii, batjocoriţi de regimul comunist în 41 şi 49. Astăzi există o lege formală, pusă în seama primăriilor. Nu primăriile au deportat, ci statul, regimul comunist”, a mai spus vicepreşedintele PL.
Consilierul municipal Oleg Cernei, candidat pe lista Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) a recunoscut că, „deşi, de 19 ani liderii politici vin, alături de bătrâni să comemoreze această zi, prea puţine se fac pentru aceşti oameni”. „Trebuie să trecem de la vorbe la fapte şi să înălţăm acest monument până la anul”, a spus acesta.
Mihai Godea, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), a spus că este regretabil că, nici după 60 de ani, celor deportaţi în Noaptea neagră de Sânziene, cum a fost numită atunci, nu şi-au găsit dreptatea. „Societatea cred că are o responsabilitate morală faţă de ei”, a subliniat Godea. El a mai spus că autorităţile centrale sunt obligate să condamne public deportările ca instrument de genocid împotriva propriului popor, iar în buget să existe un capitol separat de cheltuieli pentru restituirea bunurilor confiscate atunci.
Reprezentanţi ai partidului de guvernământ nu au participat la acţiune.
