În comuna Budești din municipiul Chișinău pe 7 octombrie a fost organizat un forum dedicat impulsionării absorbției fondurilor europene de către Republica Moldova, țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană. Evenimentul a întrunit peste o sută de participanți, printre care și aleși locali, lucrători medicali, din educație, factori de decizie din țară și din România. Or, în câteva luni urmează să fie lansate fondurile de pre-aderare. Evenimentul a fost organizat de către Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP) Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Calestru, director de programe la IDEP, a declarat că Republica Moldova, datorită unui guvern pro-european și datorită eforturilor depuse, a reușit să obțină statutul de candidat pentru aderare la UE. Însă, în opinia sa, acest statut necesită și o responsabilitate cu privire la pregătirea unei platforme și pentru a crea condiții în vederea absorbției fondurilor europene. Potrivit lui, în acest sens, din ianuarie 2022, IDEP a organizat lunar formări la care au participat peste 360 de conducători ai instituțiilor publice. Astfel aceștia și-au format competențe de management în proiecte. Formatorii au fost din România cu experiențe notorii în diverse domenii. De asemenea, participanții din Republica Moldova s-au deplasat în România pentru schimb de bune practici cu privire la dezvoltarea comunităților din fonduri europene.
Nina Costiuc, primarul comunității Budești, a mulțumit pentru faptul că acest eveniment a fost organizat anume în localitatea pe care o conduce. „Noi suntem cei interesați de a învăța, de a prelua practicile omologilor noștri din România pentru a păși pe acest drum pe cale europeană cu dreptul, să fim pregătiți pentru a absorbi fondurile europene. Este cel mai greu segment de drum – pregătirea noastră de a absorbi fondurile, trebuie să învățăm mergând”, a notat Nina Costiuc.
În opinia sa, proiectele inter-comunitare trebuie să țină cont de localitățile care au nevoie de apă, de canalizare, de infrastructură modernă, pentru a fi atractive, pentru a crea locuri de muncă, dar nu în ultimul rând pentru a crea condiții pentru localnici.
Sorin Năcuță, deputat în Parlamentul României, a menționat că România are un istoric în familia europeană și la atâția ani de aderare poate spune că nu a greșit cu nimic – a devenit un stat modern, a crescut nivelul de trai, iar democrația s-a consolidat. Și aceste obiective trebuie să fie valabile și atunci când vine vorba despre aderarea Republicii Moldova. „România este la fel de interesată, ca și Republica Moldova ca lucrurile să meargă bine, iar Republica Moldova să aibă un drum cât mai scurt până la integrare în Uniunea Europeană și să beneficiați, să utilizați cât mai eficient de fondurile puse la dispoziție de către UE pentru dezvoltare, a declarat parlamentarul român.
Prezentă la conferință, Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, a menționat că perioada de pre-aderare a fost destul de grea, inclusiv în contextul în care încerci să accesezi fonduri, să consulți specialiști. „Venim să vă împărtășim din experiența noastră și din problemele cu care ne-am lovit, greșeli și din lucrurile pe care le-am întâmpinat atunci când am scris proiecte și am aplicat la el”, a mai spus Ramona Lile.
Experta Gregoriana Carmen Tudoransunt a spus că sunt aici, în Republica Moldova pentru a găsi modalități practice pentru a impulsiona absorbția fondurilor europene. Potrivi ei, cea mai bună modalitate este asocierea România cu Republica Moldova pe acest drum. „Drumul este deja bătătorit de noi și cu bune, și cu rele. Puteți învăța din exemplele frumoase, dar puteți vedea ce nu trebuie să faceți pentru a nu repeta aceleași greșeli”, susține experta.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
