La Biblioteca Națională au fost lansate cărțile „Complexul monahal Japca: istorie și spiritualitate”, de Ion Valer Xenofontov, și „Biblioteca Mănăstirii Japca”, semnată de Igor Cereteu și Octavian Moșin. Lucrările sunt destinate cercetătorilor științifici, pedagogilor, teologilor, tuturor cititorilor interesați de istoria vieții spirituale a Moldovei, de complexul monastic Japca, singurul din spațiul pruto-nistrean care funcționează neîntrerupt de la înființare, transmite IPN.
Directoarea BNRM, Elena Pintilei, a declarat că este un eveniment frumos, de lansare a două publicații, care se completează reciproc. Una dintre cărți se referă la viața monahală, partea arhitecturală, locuri, oamenii, iar alta ține de un subiect foarte aproape bibliotecarilor, și anume colecția de carte de la Mănăstirea Japca. Cărțile sunt „de o ținută editorială excepțională”. „Cărți, pe care eu le-ași recomanda să fie și în Secția Carte Veche și Rară a Bibliotecii Naționale, prin ținuta editorială, dar și prin conținut. Cu siguranță, vor fi cărți de căpătâi ale cercetătorilor, bibliotecarilor, studenților interesați de tema dată și, nu în ultimul rând, pentru publicul larg”, a menționat Elena Pintilei.
Unul dintre autori, preotul Octavian Moșin, a declarat că, acum zece ani, l-a descoperit pe cercetătorul Ion Valer Xenofontov, care spunea că nu are acces la Mănăstirea Japca – mănăstire a existenței, cum mai este numită. Și după discuții cu măicuțele, cu permisiunea lor, au îndrăznit să intre în bibliotecă, să discute cu slujitorii și să adune cărțile care se păstrează în această Mănăstire. „La una dintre ultimele întâlniri ale noastre duhovnicești, am zis că Japca trebuie să fie redenumită – să fie numită de acum înainte Ierusalimul nostru, Ierusalimul Basarabean, pentru că într-adevăr, Japca trebuie cunoscută, urmează să fie vizitată de mai multă lume. Și, evident, că Japca din totdeauna a generat și generează viață spirituală deosebită”, a notat preotul Octavian Moșin.
Prezentă la eveniment, măicuța Ariadna, reprezentanta a comunității monahale, a menționat că aceste cărți sunt o bogăție. Spune că, atunci când a venit la mănăstire, visa la astfel de publicații, cu toată această informație adunată și sistematizată. Măicuța a mai spus că aceste cărți vor transmite generațiilor următoare credința strămoșească și istoria mănăstirii. Fața bisericească le-a mulțumit autorilor pentru munca enormă, menționând că oricând sunt bineveniți în sfântul lăcaș.
Istoricul Anatol Petrencu a spus despre cartea „Complexul monahal Japca: istorie și spiritualitate” că este o carte de vizită a Mănăstirii Japca, o monografie bazată pe studiul istoriografic. Este un studiu și o realizare științifică și editorială foarte reușită. „Îl știu pe domnul Xenofontov ca pe un istoric foarte harnic, care cercetează diferite enigme ale istoriei, curiozități istorice, are multe studii”, a mai spus Anatol Petrencu.
Doctorul habilitat Ion Gumenâi a remarcat că este vorba despre o muncă grea, întrucât culegerea tuturor elementelor, care sunt atât de bine aranjate în cele două cărți, a avut loc în diferite locuri. Ajungând la Mănăstirea Japca, autorii au fost nevoiți să răsfoiască filă cu filă fiecare carte, pentru a depista acele izvoare istorice, care astăzi ne lipsesc.
Doctorul Valentina Eșanu s-a referit la cartea „Biblioteca Mănăstirii Japca”, care este o carte album, iar fotografiile sunt făcute de părintele Octavian Moșin. Este un catalog de carte, care cuprinde 119 de titluri – în total 146 de volume. Utilizatorii pot afla din această carte informații utile despre Mănăstirea Japca, despre ctitori etc.
