La 7 aprilie au răsunat vocile tinerilor care îşi doresc un viitor în Republica Moldova, opinii
La 7 aprilie 2009 au răsunat vocile tinerilor care vor să-şi construiască un viitor în Republica Moldova. Elanul din acea zi a fost principalul catalizator al schimbării vectorului politic, care a adus după sine o serie de alte schimbări la nivel de concepţie, idealuri şi tendinţe – sunt de părere reprezentanţii structurilor de tineret contactaţi de Info-Prim Neo.
[În opinia prorectorului pentru problemele studenţeşti la Universitatea de Stat (USM), Tudor Arnaut], tinerii au fost scoşi în stradă de starea de constrângere, de politica uni-partinică şi imposibilitatea de a-şi exprima propria părere. „La noi tineretul este foarte deştept, foarte inventiv şi cu valori contemporane. Tineretul cunoaşte ce se petrece peste hotarele ţării datorită tehnologiilor de ultimă oră, iar atunci când guvernarea tergiversa nişte inovaţii, după modelele europene, evident că reacţia a fost o consecinţă a acestui ansamblu de acţiuni”, a menţionat Tudor Arnaut.
Potrivit prorectorului, este logic faptul că toţi şi-au dorit şi încă îşi mai doresc schimbări şi pe plan material, însă noua guvernare nu activează după principiul unor sisteme mecanice de realiare a dorinţelor. „Trebuie să ne bucurăm că ni s-a oferit posibilitatea de a avea propriul eu, de a ne expune opiniile fără să fim constrânşi. Astăzi tinerii nu mai sunt urmăriţi şi limitaţi. Dezamăgirile cele mai mari au parvenit la capitolul îmbunătăţirii nivelului de trai. Dar acest lucru nu depinde doar de guvernare, ci şi de alţi factori, atât interni, cât şi externi ”, a mai spus prorectorul pentru problemele studenţeşti la USM.
Tudor Arnaut notează că evenimentele din 7 aprilie au schimbat radical situaţia social-politică din ţară datorită faptului că s-a ţinut cont de părerea poporului. „Până la urmă istoria o fac atât masele, cât şi liderii”, a declarat Tudor Arnaut.
[Preşedintele senatului studenţesc al Universităţii Libere Internaţionale (ULIM), Natalia Screlea], a fost printre participanţii la protestele de acum 3 ani şi spune că tinerii au fost motivaţi de dorinţa unei schimbări spre bine, un viitor care să le permită să rămână în ţară. Cu siguranţă au fost şi grupuri organizate, spune Natalia, dar cei mai mulţi au mers din proprie iniţiativă. Marea majoritate a tinerilor nu au avut intenţia să facă ceva rău, să confere evenimentului nuanţe negative. Au participat doar pentru a-şi manifesta neplăcerea faţă de vechea guvernare. Şi-au permis acest lucru pentru tânăra generaţie tinde spre alte idealuri, în primul rând spre libertate. „Suntem mândri de dobândirile noastre, însă ne pare rău de nedreptatea din comisariate, urmările căreia unii o mai trăiesc şi azi”, a spus preşedintele senatului studenţesc de la ULIM.
Potrivit Natalie Screlea, majoritatea populaţiei cel mai mult îşi doreşte ca Moldova să aibă un parcurs european. Timpul care a trecut de la venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană este prea scurt pentru ca schimbarea să se simtă pe deplin. Cu toate acestea, se poate spune cert că au fost intensificate colaborările europene, mai multe state s-au întors cu faţa către Republica Moldova. „ Tinerii trebuie să-şi concentreze eforturile în studii şi în iniţiative proprii de a-şi crea un viitor măreţ. Implicarea lor în îmbunătăţirea vieţii sociale este una la fel de semnificativă ca şi implicarea în acţiunile de protest din 2009”, a conchis preşedintele senatului studenţesc de la ULIM.
[Vicepreşedintele Alianţei Studenţilor din Moldova, preşedintele Senatului Studenţesc al Academiei de Studii Economice (ASEM), Ghenadie Negrei,] spune că tinerii au participat la protestele din 7 aprilie 2009 pentru a-şi manifesta nemulţumirea, atât faţă de guvernare, cât şi faţă de modul de trai. „Alegerile din 5 aprilie au fost un impuls care a catalizat acele evenimente, pentru că situaţia era într-adevăr la un pas de explozie socială”, a menţionat tânărul.
Ghenadie Negrei este de părere că una din cele mai semnificative aşteptări ale tinerei generaţii a fost schimbarea vectorului politic, prin schimbarea guvernării, dar şi schimbarea tendinţelor. „Fiind un lider de tineret, pot spune cu certitudine că, după aprilie 2009, nu am întâlnit niciodată bariere în expunerea părerilor, în implementarea ideilor noastre. La nivel de democraţie şi principii morale societatea noastră trebuie să se simtă fericită. De asemenea s-a intensificat procesul de colaborare cu lumea externă, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru noi”, a menţionat Ghenadie Negrei.
Preşedintele Senatului Studenţesc de la ASEM nu exclude că, pe lângă tinerii care în aprilie 2009 au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să-i manifeste nemulţumirea faţă de regimul de la guvernare, au fost şi grupuri organizate, care au incitat mulţimea.
La 7 aprilie 2009, mii de persoane, preponderent tineri, au protestat împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie, pe care le-au considerat fraudate. Protestele, care au început paşnic, au degenerat. O parte din manifestanţi au pătruns forţat în clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei, de unde au sustras lucruri şi au distrus tot ce le-a stat în cale. În seara zilei şi în noaptea spre 8 aprilie, poliţia a reţinut sute de tineri. Mulţi dintre ei au fost bătuţi, unii chiar în Piaţă, alţii la comisariate. Un tânăr a murit. Ancheta a arătat că moartea lui Valeriu Boboc a survenit în urma loviturilor care i-au fost aplicate.