La 2 martie se împlinesc 15 ani de la declanşarea Războiului de pe Nistru, care a luat viaţa a 287 de combatanţi şi a mutilat alţi 305, în cea mai mare parte poliţişti. Potrivit participanţilor la acele evenimente, războiul între cele două maluri ale Nistrului a fost declanşat de atacul mişelesc al formatiunilor paramilitare rebele din stânga Nistrului. R. Moldova intra în acest război fără armată, dar cu o dragoste neţărmurită faţă de ţară, limbă şi tricolor, cu care s-au opus maşinii de război înarmată şi sprijinită masiv de Armata a 14-a rusească şi de formaţiuni de cazaci. Primul preşedinte al RM, Mircea Snegur, a declarat pentru Info-Prim Neo că istoria acestui război a început încă la 27 august 1991, când primul Parlament a votat independenţa de stat a R. Moldova. A urmat expulzarea din stânga Nistrului a tuturor instituţiilor constituţionale. La 2 martie 1992, când RM devine membru al ONU, efective ale Gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci atacă postul de poliţie din Dubăsari – ultima instituţie de pe acel teritoriu, controlată de Chişinău. În acea zi a început singurul război din lume în care o ţară, atacată de forţe armate redutabile, se apăra cu forţe poliţieneşti. Potrivit lui Mircea Snegur, separatismul de la Tiraspol a avut sorţi de izbândă doar datorită sprijinului Moscovei. În cadrul Consiliului Federaţiei, atunci când delegaţia de la Chişinău a refuzat să semneze Tratatul unional, Gorbaciov i-a spus: ”Mircea, dacă nu semnezi Tratatul, vei avea republică transnistreană, republică găgăuză, şi încă vreo 3…”, afirmă primul şef de stat. Potrivit aceleiaşi surse, la 21 iunie 1992, preşedintele de atunci al Rusiei, Boris Elţin, ameninţa cu intervenţie militară în cazul în care luptele de pe Nistru nu încetează. În opinia conducerii de atunci a RM, asta însemna declaraţia de război a Rusiei, care a şi a provocat “conflictul”, generat, potrivit ex-preşedintelui Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Ghenadi Selezniov în 2002, "pentru a impiedica unirea Basarabiei cu România". Potrivit experţilor, implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru este demonstrată de acte oficiale. Din 1992 până în 1996, din unitatea militară rusă dislocată în regiunea separatistă au fost transferate armatei separatiste 150 de unităţi de tehnică de luptă, precum şi peste 3.000 de tone de patrimoniu militar. Razboiul a durat circa 6 luni, din martie până în octombrie, când Rusia, Ucraina şi România, sub auspiciile OSCE, au constituit echipe de experţi pentru soluţionarea conflictului. Astăzi dimineaţa, combatanţii se vor întâlni la Chişinău, pentru a-i comemora pe camarazii de luptă căzuţi în măcelul de pe Nistru, dar şi pe cei care au decedat în ultimii ani din cauza rănilor de război. Potrivit datelor statistice, în războiul pentru independenţa şi integritatea R. Moldova au decedat 287 de persoane, alte circa 40 fiind date dispărute. Din 1992 până în prezent, în urma rănilor, au mai decedat 250 de veterani, alţi 350 fiind invalizi.