Uneori, Curtea Supremă de Justiție emite hotărâri de anulare a propriilor verdicte. Cazuri, care submină însăși esența justiției, unul din fundamentele căreia este caracterul ireversibil al soluțiilor ultimei instanțe. De această părere este Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, care a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, că astfel de situații determină faptul că oamenii nu au încredere nu doar în acel 1% din cauze, ci și în celelalte 99%, înrădăcinând astfel percepția precum că justiția este făcută diferit pentru diferite persoane, în funcție de circumstanțe, transmite IPN.
Centrul de Resurse Juridice a analizat cât de des și de ce și-a revizuit CSJ propriile decizii timp de trei ani. „În total s-a solicitat anularea hotărârilor irevocabile în peste 1600 de cazuri. Curtea Supremă de Justiție a admis doar 70, adică în jur de 5,5%. Din aceste 5,5%, adică 70 la număr, Curtea Supremă de Justiție a admis 70. În privința la 28 din cele 70 noi avem întrebări. Nu este un lucru foarte mare, dar, având în vedere că aproape în două la sută din cererile depuse revizuirile se admit din motive greu de explicat, aceasta pune sub discuție în genere faptul cât de irevocabilă este justiția la Curtea Supremă de Justiție”, spune Vladislav Gribincea.
Potrivit expertului, odată ce hotărârea devine, cum o numesc juriștii, irevocabilă, ea nu mai trebuie să fie pusă în discuție. Totuși, această regulă nu este absolută, iar dacă apar circumstanțe noi, dacă cineva este condamnat pentru o infracțiune comisă la adoptarea hotărârii sau în legătură cu aceasta, hotărârea judecătorească irevocabilă, totuși, poate fi anulată, dar în situații excepționale.
Pentru ca CSJ să-și anuleze hotărârile trebuie apară ceva ieșit din comun, excepțional, susține Vladislav Gribincea. Experții au analizat domeniul anume pentru faptul că în 20 de hotărâri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru faptul că CSJ își anulează propriile hotărâri când nu există motive ca să le anuleze. „Excepțional nu poate fi 2%, poate fi 0,02%. Și în cele 28 de cazuri din 70, adică în 40 la sută condițiile legale, în opinia noastră, nu au fost întrunite. De ce? În jumătate din ele, adică aproape în jumătate, în 12 din 28 Curtea Supremă de Justiție constată prin revizuire că ea singură a greșit fie la calcularea termenelor de recurs, fie un judecător a participat la examinarea cauzei, și nu trebuia să participe”, a spus Vladislav Gribincea.
Expertul mai spune că acestea nu sunt temeiuri de revizuire, dar aparent există o justificare logică – este o încălcare a legii și explicația este cât de cât de a înlătura carențele procesuale comise de însăși CSJ în recurs. În opinia sa, pentru a soluționa problema trebuie respectată orbește legea, iar explicația pentru deraiere de la textul legii și spiritul legii este în interese, din anumite cauze.
