Progresul tehnologic din ultimii ani transferă jurnalismul de pe platformele familiare de difuzare (TV, radio, presa scrisă), pe rețelele de socializare și internet. Odată cu schimbarea modalității de recepționare a informației scade calitatea produsului jurnalistic, mai ales că acesta poate fi realizat inclusiv de persoane întâmplătoare, care pot influența opinia publică atât pozitiv, cât și negativ. În contextul Republicii Moldova, pe fundalul unui sistem digitalizat, devine greu construirea unui sistem mass-media sănătos, independent și profitabil. Subiectul existenței mediilor de informare în era digitală a fost abordat în cadrul unui eveniment public organizat de Fundația Konrad Adenauer, marți, 11 decembrie, la Chișinău, transmite IPN.
Potrivit jurnalistului german Johann Michael Moller, social media a devenit mediul jurnalistic al epocii digitale, așa încât sistemele de transmisiune tradiționale a informației rămân în trecut. Odată cu acest fapt, s-a schimbat relația dintre emițător și receptor, devenind mult mai activă. Rolul de câine de pază al societății este preluat de bloggeri, care transmit mesajul diferit, mai aproape de consumator. Astfel, vocea libertății nu mai e reprezentată de instituțiile de stat, ci cele care vin de jos, de la societate. Johann Michael Moller consideră că indiferent de evoluții, jurnalistul nu trebuie să piardă rolul de a patra putere în stat. Jurnalistul german mai constată că, la nivel internațional, creșterea ofertelor media a dus la scăderea calității produsului mediatic. Oricine poate deveni jurnalist cu studii reduse și poate exprima opinii care nu neapărat sunt fundamentate de cunoștințe.
Ecaterina Covali, producător general la Canal Regional TV, este de părere că jurnalismul de calitate este direct proporțional cu democrația din țara respectivă. Făcând o analogie cu instituția media pe care o reprezintă, Ecaterina Covali, a remarcat că, dacă inițial Canal Regional includea 15 televiziuni locale, pe parcursul ultimilor șase ani, cinci dintre ele și-au sistat activitatea, lucru care se reflectă asupra grilei actuale a postului. Din cele alte zece posturi rămase, trei au trecut exclusiv pe online. Dacă anterior jurnalismul pe rețelele de socializare nu i se părea atractiv, acum constată că difuzarea știrilor pe rețelele de socializare prinde la public. Ecaterina Covali mai spune că, spre regret, la nivel regional se simte extrem de mult lipsa jurnaliștilor, stațiile regionale nu au cu cine lucra și nici nu are cine să-i plătească pe jurnaliști pentru munca lor. Potrivit ei, „șopârlele mediatice” fură toți profesioniștii media, oferindu-le salarii duble.
Cătălin Gomboș, jurnalist la Radio România, este de părere că jurnalismul de calitate poate fi menținut văzând ce fac ceilalți buni profesioniști, inclusiv la nivel internațional, și fiind la nivelul lor, in limita respectării unor standarde internaționale. Jurnalistul român crede că era digitală actuală nu aduce sfârșitul jurnalismului clasic, ci că acesta va reveni, tocmai din cauza exploziei jurnalismului cetățenesc, care, de altfel, a avut și el rolul său în societate. În contextul apariției știrilor false care sunt folosite inclusiv în scopuri politice, se vede necesitatea filtrării informației de jurnaliști editori, care cunosc și aplică vechea școală de verificare a informației din trei surse. Cătălin Gomboș a atras atenția și asupra existenței fenomenului de autocenzură, nu neapărat pe filiera interzicerii difuzării anumitei informații, ci mai degrabă a prudenței excesive, proces prin care se evită oferirea de anumite informații.
Val Butnaru, fondatorul și conducătorul Jurnal TV, a menționat că jurnalismul din Moldova se împarte în două categorii: o majoritate care vorbește despre o realitate și o minoritate care promovează o altă realitate. Aceste două realități paralele debusolează publicul. Referindu-se la independența Jurnal TV, Val Butnaru a menționat că acesta este un post antiguvernamental și așa va rămâne inclusiv după schimbarea guvernării.
Anastasia Nani, directoare adjunctă la Centrul de Jurnalism Independent, consideră că rețeta unui jurnalism de calitate este lucrul în interesul cetățeanului, echilibrul surselor și respectarea codului deontologic. Provocările digitale doar vin în ajutorul jurnaliștilor, reprezentând instrumentele pe care aceștia trebuie să înceapă a le folosi. Totuși, spune Anastasia Nani, studiile de audiență mass-media arată că televiziunile sunt pe primul loc în lista surselor de informare, lucru care l-au înțeles și politicienii. Acum, potrivit Anastasiei Nani, unele dintre marile holdinguri media lasă în criză de jurnaliști câteva instituții media incomode guvernării, în prag de alegeri parlamentare, după ce le oferă jurnaliștilor salarii extrem de mari, pe fonul salariilor de trei ori mai mici oferite de instituțiile mass media independente.
Hendrik Sittig, director programe media la Fundația Konrad Adenauer pentru Europa de Sud Est, susține că prin programele Fundației se vrea susținerea procesului de transformare socială a jurnalismului, formarea jurnaliștilor profesioniști, consolidarea dreptului presei și profesionalizarea comunicării politice. „Credem în libertatea expresiei și a opiniei și suntem convinși că sunt pilonii democrației. Noi în cadrul programului nostru vrem să consolidăm mass-media și să îmbunătățim condițiile cadru de lucru ale jurnaliștilor”, a spus Hendrik Sittig.
