Drepturile omului și statul de drept în programele electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale au fost studiate de către juriștii Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova. Experții au constatat un grad ridicat de ambiguitate și lipsă de fezabilitate în platformele candidaților, transmite IPN.
În raport se mai arată că 7 din cei 11 candidați au prezentat măsuri concrete și cuantificabile în domeniul drepturilor omului și statului de drept. „Media generală a ponderii acestor măsuri este de doar 33%, iar obiectivele enunțate de candidați sunt, în multe cazuri, nerealiste și depășesc atribuțiile constituționale ale funcției prezidențiale”, a declarat directorul de program CRJM, Carolina Bagrin.
Promisiunile variază de la creșterea pensiilor și indemnizațiilor până la îmbunătățirea sistemului de sănătate. Cu toate acestea, o problemă majoră, identificată în programele electorale, este lipsa surselor clare de finanțare pentru aceste măsuri, ceea ce ar putea transforma aceste angajamente în simple declarații electorale, constată juriștii.
„Toți candidații includ măsuri legate de drepturile omului, dar accentul principal este pus pe drepturile economice și sociale, precum protecția socială pentru grupurile vulnerabile (familii cu mulți copii, pensionari, persoane cu dizabilități, veteranii de război). Indexarea pensiilor este o promisiune prezentă în toate programele electorale ale candidaților. În cazul creșterii indemnizațiilor și altor acțiuni sociale, cum ar fi deschiderea magazinelor sociale și a farmaciilor pentru grupurile vulnerabile ale societății, avem candidați care nu indică anume cum ar implementa aceste măsuri și care ar fi resursele pentru implementarea acestor obiective, nu prezintă niciun buget, nicio strategie pentru identificarea resurselor umane și financiare”, susțin experții CRJM.
Potrivit juriștilor, doar patru platforme electorale abordează libertatea presei, protecția minorităților și combaterea discursului de ură. În plus, unele programe conțin măsuri controversate, precum interzicerea informațiilor LGBT în școli, măsuri ce contravin principiilor internaționale ale nediscriminării și pluralismului.
În ceea ce privește statul de drept, raportul arată că majoritatea candidaților subliniază importanța consolidării acestuia, dar măsurile propuse nu sunt concrete și sunt, în mare parte, generale.
„Toți candidații au inclusă în programul lor reforma justiției. De exemplu, crearea unui tribunal anticorupție și adoptarea unor sisteme juridice bazate pe jurați sunt măsuri propuse de unii candidați, dar acestea depășesc atribuțiile președintelui și necesită schimbări legislative majore”, a explicat președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.
Raportul evidențiază unele propuneri populiste, cum ar fi schimbarea formei de guvernare în republică prezidențială sau eliminarea imunității parlamentare.
„Aceste măsuri, deși atractive pentru electorat, sunt dificil de implementat și ar putea obstrucționa reformele actuale. Concluzia este că, deși toți candidații și-au asumat angajamente în ceea ce privește drepturile omului și statul de drept, multe dintre aceste promisiuni sunt superficiale și nu sunt însoțite de planuri clare de implementare. În absența unor soluții fezabile și realiste, există riscul ca aceste promisiuni să rămână doar simple declarații politice”, a constatat președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova.
Potrivit experților CRJM, alegerile din acest an vor testa nu doar angajamentele electorale, ci și capacitatea candidaților de a susține valorile fundamentale ale democrației și statului de drept.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
