Statisticile arată că aproape jumătate din numărul femeilor traficate devin ulterior membre ale unor grupuri criminale organizate. Procurorul Eduard Bulat, şeful secţiei combatere a traficului de fiinţe umane a Procuraturii Generale, a declarat pentru Info-Prim Neo că în cele mai multe cazuri victimele traficului sunt selectate după principiul vulnerabilităţii sociale, al gradului redus de intelectualitate şi al naivităţii de care dau dovadă. După ce revin în ţară, fostele victime devin membre ale grupurilor care le-au organizat traficarea sau iniţiază propriile grupuri criminale. Acţiunile sunt motivate în cea mai mare măsură de aspectul financiar, dar şi de aspecte psihologice. „Cel mai rău este că frecvenţa acestor cazuri a transformat acest tip de crime într-un fenomen”, a menţionat Eduard Bulat. Cele mai frecvente destinaţii pentru dezvoltarea traficului de fiinţe umane sunt Turcia şi Emiratele Arabe Unite.