Furtul banilor din cele trei bănci moldoveneşti a generat cel mai mare de la obţinerea Independenţei declin al Republicii Moldova pe cele mai importante direcţii, inclusiv sub aspectul integrării europene. Concluzii în acest sens sunt formulate în analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”, publicată luni, 24 august 2015. Autorul, Valeriu Vasilică, îşi argumentează opiniile în special prin faptul că pierderile înregistrate în ultimul an de Independenţă se cer măsurate nu doar pornind de la ceea ce s-a pierdut la modul direct, ci şi, în special, de la ceea ce nu s-a obţinut în condiţii fără precedent de favorabile în care s-a aflat ţara până nu demult.
„Sub aspectul integrării europene, Republica Moldova a avut de pierdut foarte mult, dacă nu chiar tot ce se putea pierde. Pe acest făgaş, trebuie să o ia ca de la început sau chiar mai jos de la cota zero. Partenerii europeni au sistat finanţările pentru Moldova ghidaţi de suspiciuni rezonabile că o parte din banii furaţi se puteau constitui, direct sau indirect, din asistenţa generoasă oferită de către ei în ultimii ani”, se spune în analiză.
Dar autorul consideră că cea mai mare este pierderea de încredere din partea partenerilor europeni care va putea fi restabilită mult mai greu decât finanţările propriu-zise. „Odată formulate, pentru prima dată de către una din persoanele-cheie din sistemul european, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, calificativele „stat captiv”, „ţară aflată în mâinile oligarhilor”, „ţara de la marginea prăpastiei”, vor rămâne mult timp să caracterizeze la modul cel mai oficial Republica Moldova şi să îndepărteze pentru perioade foarte îndepărtate perspectiva ei de a deveni membru deplin al Uniunii Europene, dar şi statutul de ţară-candidat. Această perspectivă s-a îndepărtat mult, comparativ cu situaţia de acum doi-trei ani, dar şi cu cea de la începuturile ideii europene în calitate de politică de stat, în anul 2009”, se spune în analiză.
Nouă şi foarte dură este şi aprecierea, dată de înaltul oficial european, potrivit căruia Republica Moldova este privită şi ca o ameninţare pentru securitatea europeană, inclusiv din cauza stării acesteia de stat captiv. „Niciodată în istoria sa de până acum nu i s-a atribuit un asemenea calificativ. De aceea anul 2015 este Anul Declinului care, straniu de tot, se produce în condiţiile cele mai prielnice pe care le-a avut vreo dată Republica Moldova sub aspect politic, financiar, regional şi geopolitic. De aceea, mai jos nu avem unde da sau „mai jos” ar însemna în mod iminent distrugerea ideii europene în calitate de politică de stat şi opţiune majoritară”, concluzionează analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”.