Guvernarea PAS trebuie să-și asume reforma administrației publice locale, întrucât deține o majoritate confortabilă în Parlament care îi permite demararea reformelor dureroase, dar necesare. O spune fostul vicepreședinte al Parlamentului, Iurie Țap, ex-primar de Florești. Potrivit lui Iurie Țap, guvernarea PAS trebuia să înceapă reforma administrației publice locale imediat după preluarea puterii, nu să tergiverseze acest proces, notează IPN.
Ex-vicepreședintele Parlamentului, Iurie Țap, spune că guvernarea trebuie să insiste pe reforma administrației publice locale, deși această reformă este una nepopulară, care nu generează capital politic.
„Autoritățile locale sunt văzute ca instrumente electorale. Guvernarea a greșit doi ani în urmă când a venit la putere și nu a văzut această prioritate. Atunci trebuia făcută reforma. Una dintre condiționalitățile Comisiei Europene este accelerarea reformei administrației publice locale. Noi ce nu știam că dacă ne dorim să devenim europeni vom ajunge la această reformă? De ce n-a fost pornită doi ani în urmă? Partidele politice trebuie să-și asume responsabilitatea. Atât PAS, cât și Maia Sandu au spus clar că-și asumă toate reformele pentru interesul public. Nu poți spune una și face alta. S-ar putea ca următoarea majoritate parlamentară să aibă altă configurație și atunci am pus cruce pe toate reformele. Acum s-a creat o majoritate confortabilă, de aceea trebuie să-ți asumi toate reformele și să le faci repede”, a spus Iurie Țap în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.
Potrivit datelor oficiale, o treime din localitățile Republicii Moldova au o populație mai mică de 1500 de persoane, iar în 90 la sută din localități trăiesc mai puțin de 5000 de persoane.
„Nu poți să faci reforma nici în educație, nici în sănătate fără reforma administrației publice. Descentralizarea puterii înseamnă că statul oferă cetățenilor dreptul să se autoguverneze. Dar politicul nu dorește să dea puterea din mâini. Numărul minim de 5 mii de locuitori asigură resursele necesare ca să acoperi cheltuielile specialiștilor și mai rămân bani pentru serviciile publice. De ce avem nevoie de primar, dacă el cere bani pentru salarii, drumuri și iluminat de la Guvern? Care este rostul puterii locale, dacă ea nu poate oferi servicii? Astăzi capacitate administrativă nu știu dacă au 10-15% din primării. Capacitate administrativă înseamnă că cheltuielile administrative trebuie să fie 30% din veniturile proprii”, a mai spus ex-vicepreședintele Parlamentului.
Ieri, Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege ce vizează amalgamarea voluntară a localităților. Potrivit legii, teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, cu un număr al populației de minimum 3000 de locuitori. Guvernarea a prevăzut măsuri de stimulare financiară pentru localitățile care decid comasarea.