Premierul Iurie Leancă este cel mai mediatizat funcţionar de stat în ştirile TV, cu 99 de apariţii, iar liderul PDM, Marian Lupu, ocupă locul de frunte între politicieni, cu 67 de apariţii. Ambii apar preponderent în context neutru sau pozitiv – arată cel de-al doilea raport de monitorizare a presei în perioada electorală, realizat de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL), în cadrul Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte, prezentat într-o conferinţă la Agenţia IPN.
La capitolul politicieni, Marian Lupu este urmat de liderul PLDM,Vlad Filat (65 de apariţii), vicepreşedintele PDM, Igor Corman (46), prim-vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc (39), liderul PCRM, Vladimir Voronin (38), liderul PL, Mihai Ghimpu, şi candidatul independent Oleg Cernei, cu câte 31 de apariţii.
După liderul PDM, în context pozitiv cel mai des apar Igor Corman, Vlad Filat, Valentina Buliga şi Vasile Botnari. Vladimir Plahotniuc conduce topul apariţiilor în context negativ, urmat de Vlad Filat şi Vladimir Voronin.
Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, este al doilea cel mai mediatizat funcţionar public, cu 49 de apariţii în ştirile televizate, urmat de ministrul agriculturii şi industriei alimentare,Vasile Bumacov (42), ministrul economiei, Andrian Candu (39), şi preşedintele ţării, Nicolae Timofti (16). În context pozitiv, cel mai des apare premierul Iurie Leancă, Andrian Candu şi Dorin Chirtoacă. Primarul de Chişinău este însă şi cel care apare cel mai des în context negativ, urmat de Iurie Leancă, Vasile Bumacov şi Andrian Candu.
Experta APEL, Aneta Gonţa, a menţionat că poziţiile înalte ocupate de reprezentaţii PDM la capitolul mediatizare şi apariţii în context pozitiv se datorează favorizării lor de către patru posturi TV: Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3.
Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).
