Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc ? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat pentru IPN că de succesele autorităţilor în apropierea de UE se vor bucura în egală măsură exponenţii populaţiei majoritare şi cei ai minorităţilor etnice. Aşa se va întâmpla când, din 28 aprilie, moldovenii nu vor mai avea nevoie de viză pentru călătoriile de scurtă şedere în Uniunea Europeană. Nimeni nu îi va întreba pe cetăţenii moldoveni reprezentanţi ai căror etnii sunt. Ceea ce va conta este paşaportul biometric al Republicii Moldova.
Oficialul a menţionat că în Republica Moldova minorităţile naţionale întotdeauna au convieţuit în pace şi armonie cu populaţia majoritară, care manifestă un grad înalt de toleranţă faţă de acestea. Minorităţilor le este garantat dreptul de a studia în limba maternă, de a-şi promova tradiţiile, de a participa în viaţa social-politică a ţării, şi asta pentru că sunt cetăţeni cu drepturi depline ai ţării.
Iurie Leancă spune că este firesc ca într-o diversitate de etnii să existe şi o diversitate de opinii privind politica internă sau externă a tării. Totuşi, e crucial ca aceste diferenţe să se reflecte în acţiuni ce nu depăşesc cadrul legal. Manipularea sau dezinformarea, realizată pe fundalul promovării drepturilor minorităţilor naţionale, este inadmisibilă. Orice atitudine trebuie să se materializeze în acel exerciţiu democratic numit „alegeri”.
Premierul a subliniat că toţi ne dorim să trăim în pace şi linişte, fără tensiuni şi animozităţi, iar oamenii să se respecte, indiferent de provenienţa lor etnică, limba vorbită sau culoarea pielii. Iar atunci când apar scântei cu iz de separatism, este important să fie descurajate. Aceasta se face prin dialog şi discuţii cu oamenii simpli, spunându-le că separatismul niciodată nu a adus pace şi stabilitate şi nu a favorizat cetăţenii în ansamblu, ci doar un cerc foarte mic de oameni care urmăresc interese departe de a fi nobile.
Premierul nu crede că situaţia din Moldova poate fi comparată cu cea din Ucraina. „Ceea ce s-a întâmplat în ţara vecină a fost urmarea directă a politicii oscilante promovată de fostul executiv de la Kiev şi de fostul preşedinte, Viktor Ianukovici, care în ultimul moment s-a răzgândit să semneze Acordul de Asociere cu UE. Această deviere i-a dezamăgit enorm pe ucraineni, care aveau aşteptări înalte şi foarte justificate, de altfel, în ceea ce priveşte apropierea ţării lor de Uniunea Europeană”, a remarcat premierul. La Chişinău, dimpotrivă, politica Guvernului a fost şi continuă să fie consecventă în acest sens. „Nu am ezitat nici măcar pentru o clipă în ceea ce priveşte opţiunea noastră europeană şi promovarea reformelor”, a subliniat oficialul.
Premierul este convins că trebuie să fie valorificat la maximum patrimoniul etnic şi cultural inedit al Republicii Moldova, căci cultura a fost mereu un factor unificator, un liant dintre oameni, ţări şi vremuri. Tocmai de aceea, Guvernul va sprijini în continuare afirmarea identităţii culturale a cetăţenilor care, indiferent de etnie, au libertatea de a-şi păstra tradiţiile, de a studia limba maternă în şcoli, de a citi şi de a privi emisiuni în limba lor maternă – trebuie doar să vrea.
Totodată, autorităţile îi vor încuraja pe etnicii minoritari să înveţe „limba lui Donici şi Vieru”. Premierul spune că doar prin educaţie bilingvă poate fi edificat acel stat european în care să fie apreciaţi şi românul Eminescu, şi ucraineanul Şevcenko, şi rusul Puşkin. „Unitate în diversitate” este sloganul Europei unite, subliniază Iurie Leancă, fiind convins că diversitatea îi poate face pe toţi cetăţenii Republicii Moldova mai uniţi şi mai puternici.
Mariana Galben, IPN
