Reglementarea internetului este un fenomen rar întâlnit în practicile statelor vest-europene. Conform datelor disponibile în anul 2015, doar un singur stat din cele 34 din zonă a restricţionat accesul la internet. Declaraţia în acest sens a fost făcută de juristul Partidului Popular European din Moldova, Iulian Rusu, în cadrul dezbaterilor publice cu tema „Pericole reale şi închipuite pentru drepturile fundamentale ale omului generate de intenţiile guvernării de a modifica reglementările în tehnologiile informaţionale”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Potrivit juristului, există situaţii când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a analizat foarte atent reglementări similare şi ele au fost considerate ca fiind contrare Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Iulian Rusu a menţionat că reglementarea restricţionării accesului la internet şi sancţionarea potenţială a prestatorilor de servicii ar putea genera multiple întrebări.
„Nimeni nu vorbeşte despre lipsa necesităţii reglementării speciale pentru infracţiuni comise contra minorilor. Este de datoria noastră să ne protejăm generaţia tânără, dar vreau să vă atenţionez că nu vorbim doar despre aceste infracţiuni, sunt infracţiuni care ţin de protecţia drepturilor de autor, infracţiunile informatice şi cele care ţin de terorism”, a menţionat Iulian Rusu.
Juristul consideră că actualul proiect de lege privind modificările şi completările legislative în vederea asigurării securităţii informaţionale şi combaterii infracţiunilor săvârşite cu utilizarea tehnologiilor informaţionale are unele „ferestruici” periculoase, care generează îngrijorări.
De asemenea, Iulian Rusu a afirmat că rămâne neclară soarta materialelor ce au fost obţinute conform noilor prevederi şi nu ţin de cauza penală pentru care au fost colectate. El s-a referit la materialele care au fost extrase de pe diverse suporturi informaţionale, inclusiv de pe poşta electronică. „Cum se tratează aceste materiale care au devenit inevitabil accesibile pentru organele de urmărire penală, însă motivul iniţierii măsurii speciale de investigaţie nu a ţinut de aceste materiale, dar de complet altă cauză?”, s-a întrebat juristul.
Reprezentantul PPEM a menţionat că acest proiect trebuia să fie dezbătut într-un format mult mai extins pentru că interesul pentru el este foarte mare. De asemenea, el a afirmat că toate întrebările apărute în legătură cu acest proiect de lege vor fi formulate sub formă de propuneri de modificare a acestuia şi vor fi discutate public, utilizând toate mijloacele, inclusiv platforma parlamentară.
Dezbaterea de luni, 4 aprilie, este la ediţia a LII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
