Refugiații ucraineni din Republica Moldova nu trebuie tratați ca o povară, ci ca un eventual potențial economic. 75% dintre ei au studii superioare și experiență de muncă relevantă, astfel fiind o resursă imensă care poate fi valorificată în folosul societății și al țării. Declarația aparține co-directoarei executive a organizației Female Support Force, Iulia Zincenko, și a fost făcută la dezbaterea publică: „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani”, organizată de Agenția de presă IPN.
Iulia Zincenko a declarat că personal a parcurs calea unui refugiat. Inițial a locuit la o familie, în jur de 4 luni, oameni pe care i-a cunoscut doar când a ajuns în Moldova. Și-a început activitatea ca voluntar, apoi a creat un grup de inițiativă, care a fost înregistrat ca organizație non-guvernamentală.
În opinia sa, noțiunea de refugiat s-a schimbat foarte mult, iar în prezent nu mai are o conotație negativă. Acest termen se asociază cu omenii care au fugit de război. Și organizația Female Support Force, care a fost înregistrată acum mai bine de un an, a fost un răspuns la dificultățile și provocările ascunse cu care se confruntă refugiații.
Este foarte greu să înțelegi specificul vieții unui refugiat, nefiind refugiat, spune Iulia Zincenko. Problemele refugiaților nu trebuie soluționate pentru ei, dar împreună cu ei. Asta face asociația.
Iulia Zincenko a exprimat recunoștință poporului moldovenesc, menționând că Moldova, într-adevăr, este o țară mică cu inimă mare. Pentru ea Moldova nu mai este doar un loc pe hartă. Este familia care a găzduit-o, profesoara de limbă română, organizațiile care au ajutat-o, oferindu-i o haină groasă pe vreme rece, o plapumă sau o cratiță în care să gătească. Pentru refugiați Moldova are chip omenesc.
Co-directoarea Female Support Force a menționat că problemele sau provocările cu care se confruntă refugiații s-au schimbat. Unele nu mai sunt atât de accentuate, dar au apărut altele noi. Bunăoară, în jur de 10 mii de ucraineni au obținut fie permis de ședere, fie cetățenia Republicii Moldova. În unele cazuri, ei sunt mai vulnerabili decât beneficiarii de protecție temporară. De exemplu, în cazul ucrainenilor sub protecție temporară a fost prelungită perioada de aflare legală în Moldova a mașinilor cu numere ucrainene. Nu și în cazul persoanelor cu permis de ședere sau cetățenie care riscă amendă de până la 75 de mii de lei pentru depășirea termenului. Iulia Zincenko consideră că acest lucru este o inechitate.
O altă problemă ține de revizia tehnică a automobilelor, care în Ucraina nu este obligatorie. Cei care traversează acum hotarul sunt atenționați că, din 1 ianuarie, dacă nu vor avea revizia tehnică, riscă amendă. Pentru a evita acest lucru, ar fi bine să fie deschise centre de revizie pentru mașinile cu numere ucrainene.
Iulia Zincenko a declarat prin intermediul organizației pe care o conduce vrea să facă auzită vocea refugiaților. Pentru ea este foarte important ca refugiații să fie implicați în discuțiile despre aflarea lor în Moldova.
Dezbaterea publică la tema „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
