Foametea organizată în anii 1946-1947 de către autoritățile sovietice în fosta RSS Moldovenească trebuie să fie recunoscută drept un act de genocid. Înfometarea și omorârea prin înfometare a fost una din tacticile politicii sovietice utilizate în teritoriile ocupate, susține istoricul Mariana S. Țăranu. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu realizat de jurnalistul Vitalie Guțu, publicat pe pagina „Foametea organizată”, disponibilă pe una din rețelele sociale, transmite IPN.

Mariana S. Țăranu a salutat condamnarea de către Parlamentul de la Chișinău a Holodomorului din Ucraina. Declarația cu privire la condamnarea Marii Înfometări din anii 1932-1933 din Ucraina a fost aprobată de Legislativ la 24 noiembrie curent, cu ocazia comemorării a 90 de ani de la începutul acestei tragedii a poporului ucrainean. Holodomorul a fost declarat drept un act de genocid și condamnat până în prezent de 64 de țări.

Mai mulți istorici din Republica Moldova au adresat anterior un apel către Parlamentul, Președinția și Guvernul de la Chișinău privind declararea foametei organizate de autoritățile sovietice drept crimă împotriva umanității, recunoașterea statutului de victime ale regimului totalitar pentru cei care au avut de suferit în urma foametei, reabilitarea memoriei victimelor foametei, edificarea unui complex memorial.

Mariana S. Țăranu este fondatoarea Muzeului virtual al foametei, autoarea cărții „Un genocid nerecunoscut”, precum și unul din autorii filmului documentar „Omorâți prin înfometare”.

Pentru a extinde spațiul de cercetare, autoarea analizează în prezent problematica foametei organizate din România, unde cel mai mult au avut de suferit județele Iași și Vaslui, dar și zona Fălciu, cea a Bărăganului etc. „Ruperea frontului din Moldova în august 1944 a însemnat extinderea jafului Armatei Roșii la nivelul întregii Românii. Pagubele materiale au fost imense, dar la fel de mult au contat alimentele însușite cu forța armelor. Mai mult decât atât, statul roman a fost impus să aprovizioneze frontul sovietic cu produse alimentare. De altfel, în primii ani după cel de al Doilea Război Mondial, foametea a afectat mai multe state, dar totul a depins de capacitatea autorităților de a o gestiona”, a spus Mariana S. Țăranu. Ea a precizat că în teritoriile ocupate de sovietici înfometarea a fost folosită ca instrument politic.

IPN a scris anterior despre decizia din anul curent a autorităților privind instituirea Zilei comemorării victimelor foametei organizate, în cea de-a treia sâmbătă din aprilie. În august 2022, IPN a organizat dezbateri publice cu genericul „A fost sau nu organizată foametea din RSSM în anii 1946-1947? Au putut și au vrut autoritățile sovietice să prevină efectele devastatoare ale acesteia?”