Istoria este folosită în scopuri politice, opinii
Tratatul de la Bucureşti reprezintă un exemplu clasic, când istoria este folosită în scopuri politice de către elitele prounioniste din Republica Moldova şi în România. De această părere este şeful Centrului de Analiză Strategică şi Prognoză, istoricul Serghei Nazaria, care a declarat la o conferinţă de presă că anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist nu are urmări negative şi oamenii îşi doreau acest lucru, transmite Info-Prim Neo.
„Faptul că acum 200 de ani Basarabia a fost inclusă în componenţa Imperiului Rus, din punctul de vedere al legislaţiei de atunci era legal şi nimeni nu a contestat acest lucru”, a declarat Serghei Nazaria. Potrivit lui, populaţia simplă, dar şi elita intelectuală de atunci salutau şi tindeau spre anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist şi, mai mult ca atât, partea Basarabiei care nu a fost anexată suferea din acest motiv. Nu există nici o dovadă că cineva ar fi suferit din cauza anexării, ci, dimpotrivă, lumea îşi dorea acest lucru”, a spus el.
Şeful Centrului a declarat că forţele prounioniste prezintă evenimentul de acum 200 de ani ca unul negativ, dar în realitate urmările anexării, în mare parte, sunt pozitive, declaraţiile potrivit cărora anexarea este o tragedie, nu reprezintă decât o speculaţie. „Scopurile acestor oameni care încearcă să prezinte evenimentele anume în aşa mod şi scopurile acestor manifestaţii desfăşurate de forţele prounioniste sunt de a lichida statul moldovenesc şi de a uni Basarabia cu România”, a notat Serghei Nazaria.
Ex-ambasadorul Republicii Moldova în România, docentul Emil Ciobu, a declarat că Tratatul de la Bucureşti a devenit o carte de schimb în jocurile politice din Republica Moldova. Potrivit lui, astăzi asistăm la o încercare de a adapta procesele istorice la necesitatea intereselor politice actuale. „Istoria nu poate fi schimbată, ea poate fi doar falsificată”, a notat Emil Ciobu.
La data 16 mai 1812, a fost semnat Tratatul de la Bucureşti între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la sfârşitul războiului ruso-turc din 1806 – 1812. Potrivit documentului, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km pătraţi. Au trecut în componenţa Imperiului Rus ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „Bessarabia”. Printr-un manifest emis la încheierea tratatului de pace, Imperiul Rus s-a obligat să-şi retragă trupele din Moldova. Altă categorie de experţi consideră că cedarea de către Imperiul Otoman a părţii de răsărit a Moldovei s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional valabil în acea epocă, deoarece Moldova nu era provincie turcă.