Vicepremierul pentru Integrarea Europeană, Iurie Leancă, este optimist. În cadrul emisiunii "În centrul atenției", din 25 noiembrie 2019, de la Publika TV, el ș-a arătat încrezător că Uniunea Europeană va putea relua asistența macrofinanciară pentru țara noastră după alegerile parlamentare din februarie 2019. Optimismul are la bază un argument solid: "noi am îndeplinit toate condițiile tehnice. Acum trebuie să facem astfel ca aceste alegeri, dar și pregătirile pentru scrutin să se desfășoare corect, ca nimeni să nu pună la îndoială legalitatea acestor alegeri”.
E bine când înalții demnitari emană optimism, împărtășindu-l cu cetățenii. Numai că se pare că vicepremierul Iurie Leancă face abstracție de schimbarea contextului. Domnia sa a fost unul dintre principalii făuritori ai istorie de succes în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova pe când era ministru al afacerilor externe și integrării europene, în perioada 2009-2013. Iar la 27 iunie 2014, în calitate de prim-ministru, a semnat la Bruxelles Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Într-o atmosferă solemnă, într-un moment istoric, Iurie Leancă declara atunci: „În primul rând, asta înseamnă instituții care vor funcționa și mai puternic, după modelul european, asta va însemna o economie care va putea să se integreze și mai bine cu cea europeană, asta înseamnă acces la o piață de 500 de milioane de oameni consumatori cu capacitate ridicată de cumpărare, asta înseamnă investiții în economia R. Moldova”.
De la acel eveniment solemn trecuse mai puțin de o jumătate de an și noi aflasem, în decembrie 2014, că de fapt Republica Moldova ajunsese pe muchie de prăpastie, iar istoria de succes a fost o imitare a reformelor, în special în domeniul justiției. Astfel, istoria de succes s-a schimbat brusc într-o istorie de regres. Iar culminarea regresului în relațiile cu Uniunea Europeană a avut loc chiar în anul curent. Cele două rezoluții, din iulie și noiembrie a.c., ale Parlamentului European nu lasă loc de interpretări – regresul în relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a atins punctul critic. Și s-a întâmplat acest lucru în perioada când Iurie Leancă a acceptat să devină vicepremier pentru Integrare Europeană.
Oricine citește ultima Rezoluție a Parlamentului European se poate convinge de acest lucru. Adică, de faptul că nu îndeplinirea unor condiții tehnice stă la baza relațiilor dintre țara noastră și Uniunea Europeană, care este totuși o uniune a valorilor. De fapt, ar fi fost preferabil ca standardele tehnice să fi rămas în urma standardelor democratice. Într-o astfel de situație, Uniunea Europeană a demonstrat că ar fi găsit mijloace și instrumente pentru redresarea condițiilor tehnice.
De aceea optimismul vicepremierului Iurie Leancă că apropiatele alegeri parlamentare din februarie 2019 vor fi libere și corecte, legitimând noua guvernare pro-europeană, sunt premature. În primul rând e dificil să desfășori alegeri libere și corecte într-un context democratic aflat în regres. În al doilea rând, tendințele negative ce au marcat procesul electoral în ultimul ciclu politic de patru ani nu au fost inversate. Rapoartele instituțiilor specializate ale partenerilor de dezvoltare arată că:
- concurenții electorali pot fi scoși din competiție chiar în ajunul alegerilor în baza unor presupuneri, care ulterior nu se mai confirmă;
- partidele clone, sub acoperirea simbolicii altor formațiuni, sunt lăsate de deturneze voturile alegătorilor și abia după alegeri sunt scoase din circuitul politic;
- dreptul constituțional al cetățenilor de a iniția referendumuri este îngrădit din motive inventate, cu caracter tehnic;
- rezultatele alegerilor pot fi anulate de o manieră arbitrară;
- prevederile legislației electorale pot fi modificate chiar în ajunul campaniei electorale, ignorând Codul bunelor practici;
- recomandările Comisiei de la Veneția și OSCE, în bază cărora Uniunea Europeană își creează atitudinea față de procesele democratice din Republica Moldova, sunt ignorate cu ușurință de autoritățile moldovene etc.
Acesta este contextul și tendințele care îl fac pe vicepremierul Iurie Leancă să creadă într-un proces electoral liber și corect, precum și în posibilitatea creării unei majorități pro-europene după alegeri. Mai mult, vicepremierul se arată convins că acesta ar fi, de fapt, proiectul pro-Moldova.
Experții IPN