„Platforma Moldova” atrage atenția opiniei publice că referendumul propus de președinta Republicii Moldova nu are nimic în comun cu votul pentru aderarea la UE” - acesta este mesajul-cheie cu care lidera Platformei Moldova, Irina Vlah, a susținut un briefing pentru presă, azi, 10 ianuarie curent.
„Platforma Moldova” propune utilizarea rațională a resurselor din bugetul de stat. Acest referendum ar trebui să ofere răspunsuri la întrebările reale care îi preocupă astăzi pe cetățenii Republicii Moldova. Probleme și îngrijorări reale! ȘI PRIMA dintre aceste întrebări se referă la statutul constituțional al neutralității permanente a Republicii Moldova”, a declarat pentru presă Irina Vlah.
În această ordine de idei, lidera formațiunii „Platforma Moldova”, Irina Vlah, solicită Parlamentului și Președintei să includă încă o întrebare de actualitate strategică – referitoarea la articolul 11 din Constituția RM.
Textul integral al declarației se anexează:
**
La 24 decembrie, președinta Maia Sandu și-a făcut publică intenția de a organiza un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE.
„Platforma Moldova” atrage atenția opiniei publice că referendumul propus de președinte nu are nimic în comun cu votul pentru aderarea la UE. Este vorba despre o acțiune de PR în interesul unui politician, care va fi finanțată de la bugetul statului și care nicidecum nu apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.
Extinderea Uniunii Europene presupune o succesiune clară de pași pentru noii membri. După începerea oficială a negocierilor, urmează ani sau chiar decenii de reforme interne. Statul candidat face ca legislația UE să fie parte a legislației naționale, demonstrează succes în domeniul justiției, protecției drepturilor și libertăților, inclusiv a minorităților lingvistice și naționale, asigură securitatea frontierei, stabilitatea sistemului financiar și o economie competitivă. În același timp, țara candidată negociază condițiile de aderare - cât va trebui să contribuie la bugetul UE, cum vor fi protejați exportatorii naționali și multe altele. Procesul de negociere cuprinde în total 33 de capitole și se încheie doar după ce Comisia Europeană confirmă progresele pentru fiecare dintre ele.
Apoi țara candidată și reprezentanții tuturor statelor membre ale UE trebuie să semneze și să ratifice tratatul de aderare, în care sunt fixate condițiile și termenii aderării.
Vreau să atrag atenția că doar după aceasta, autoritățile țării, la dorința lor, organizează un referendum național, în care ultimul cuvânt în stabilirea destinului țării este voința poporului.
Astăzi pentru Moldova acest obiectiv este unul îndepărtat, iar acțiunile planificate de șefa statului îndepărtează și mai mult R Moldova de UE. Acest lucru este înțeles la Bruxelles, la fel cum îl înțelege și însăși Maia Sandu. Apare întrebarea: de ce președintele se avântă într-o asemenea aventură, inducând în eroare locuitorii Moldovei? Este evident că Maia Sandu face acest pas din lipsa rezultatelor cu care ar fi putut să se prezinte în fața alegătorilor la alegerile prezidențiale.
În loc de reforme reale, s-a pus accent pe o imagine strălucitoare, atractivă și pe „vânzarea de vise”. Un miting în sprijinul integrării europene, un summit la Bulboaca, un concert care să marcheze începutul negocierilor de aderare la UE și acum un referendum PR preelectoral. Sute de milioane de lei sunt cheltuite pe reclamă pentru un politician care a monopolizat ideea integrării europene. Beneficiul real pentru stat este aproape zero.
Cu toate că inițiativa lui Sandu este lipsită de sens în ceea ce privește apropierea reală de UE, noi, ca realiști, înțelegem că referendumul va fi organizat oricum. Având mașina de vot cu 63 de deputați PAS, președintele a modificat deja legislația electorală în acest sens.
În aceste condiții, „Platforma Moldova” propune utilizarea eficientă și utilă a resurselor bugetare pentru stat. Acest referendum ar trebui să ofere răspunsuri la întrebările reale care îi preocupă astăzi pe cetățenii Republicii Moldova. Problemele și îngrijorările reale! ȘI PRIMA dintre aceste întrebări se referă la statutul constituțional al neutralității permanente a Republicii Moldova.
În condițiile confruntării geopolitice și a războiului din statul vecin, dezbaterile asupra acestei teme strategice sunt mai actuale ca niciodată. Cu atât mai mult că Guvernul Sandu-PAS a dat de înțeles, de mai multe ori, că susține revizuirea principiilor articolului 11 al Constituției Republicii Moldova, deoarece acestea, în opinia autorităților, nu mai reflectă realitatea politică.
Vreau să pun un accent deosebit aici. Moldova este o țară mică și ne aflăm la intersecția sferelor de influență geopolitică. Prin urmare, neutralitatea a fost întotdeauna și ar trebui să rămână una dintre valorile de bază ale statului nostru. Neutralitatea pentru noi este un factor de stabilitate, pace și independență.
Din păcate, autoritățile actuale pun sub semnul întrebării valoarea neutralității Republicii Moldova atât la nivelul retoricii, cât și al acțiunilor lor. Cheltuielile pentru apărare în acest an se vor apropia de două miliarde de lei, crescând cu aproape dublu în doi ani. Actuala guvernare, în repetate rânduri, s-a pronunțat în favoarea aderării Republicii Moldova la NATO. În condițiile în care la hotar au loc acțiuni militare, liderii țării se joacă cu focul. În acest context, exprimarea voinței naționale cu privire la inviolabilitatea statutului de neutralitate va permite să împiedice pașii nechibzuiți ai președintelui și ai PASului și să închidă definitiv problema participării țării noastre în blocuri militare și coaliții.
În acest sens, solicităm Parlamentului și Președintelui Republicii Moldova să includă în referendumul național anunțat subiectul confirmării inviolabilității statutului de neutralitate al țării noastre.
*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.
