Cadrul legal din Republica Moldova privind discursul de ură este incomplet și nu corespunde rigorilor internaționale. „Deși Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să modifice legislația și să dezvolte mecanismele de control și de sancționare a implicării cultelor religioase în campanii electorale, prin utilizarea discursului de ură, dar și pentru prevenirea și sancționarea discursului de ură, utilizat de concurenți în campaniile electorale, atât în mediul online, cât și în cel offline, din 2016 și până în aprilie 2021, când a fost dizolvat Parlamentul, nu avem definitivat și adoptat un proiect de lege în acest sens. Intrăm într-o campanie electorală pentru alegeri parlamentare anticipate fără pârghii de sancționare pentru discursul de ură”. Opinii în acest sens a exprimat Irina Corobcenco, expertă în domeniul monitorizării discursului de ură de la Asociația „Promo-LEX”, la dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, organizat de Agenția de presă IPN.
Potrivit Irinei Corobcenco, în campanie electorală și nu doar, discursul de ură se manifestă în diverse forme și spații. „În Republica Moldova nu există un studiu privind influența discursului de ură asupra deciziei pe care o iau alegătorii înainte de a merge în cabinele de vot. Dar se cunoaște că discursul de ură este utilizat în special de bărbați și afectează femei, politicieni, romi, evrei, jurnaliști, vorbitori de limbă română, vorbitori de limbă rusă, persoane de altă orientare sexuală. O problemă stringentă este că în campania electorală crește numărul mesajelor de ură, iar acestea se răspândesc foarte repede, în special prin TV și rețelele sociale. Scopul discursurilor de ură este de a manipula, iar unii oameni par să creadă în mesajele pe care le generează în spațiul public, care se bazează pe stereotipuri și prejudecăți. Unele mesaje sunt generatoare de intoleranță și instigare la discriminare”, a menționat experta de la „Promo-LEX”.
E a subliniat că, dacă poliția s-ar ocupa de infracțiunile influențate de anumite prejudecăți, ar putea să constate o conexiune dintre mesajele de ură, repetate des în campanie electorală împotriva unui grup, și acțiunile violente împotriva acestui grup, astfel că persoanele vizate în aceste discursuri de ură ar putea fi atacate ulterior în plină stradă sau în spațiul lor privat.
Irina Corobcenco a îndemnat jurnaliștii să nu reproducă mesajele instigatoare la ură, pe care le lansează unii politicieni sau lideri religioși, și să vină cu o completare alternativă a acestui mesaj, în care experți să explice de ce este grav discursul de ură și care ar putea fi impactul acestui mesaj. „Totodată, „Promo-LEX” îndeamnă partidele politice să își dezvolte coduri de conduită, prin care să monitorizeze pe intern discursul instigator la ură, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să se disocieze de aceste mesaje intolerante, lansate în spațiul public, când membrii lor le utilizează atunci când nu sunt delegați de partid, dar și să utilizeze mecanisme naționale, atunci când sunt victimele acestui tip de discurs”.
Irina Corobcenco a menționat că Asociația „Promo-LEX” monitorizează mesajele concurenților electorali începând cu 11 mai, iar în următorul raport ar putea fi incluse aprecieri privind unele mesaje de ură deja lansate, inclusiv mesajul unui concurent electoral, care a folosit discurs de ură față de persoanele de culoare.
Dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare” este ediția a 186-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
