Iniţiativa preşedintelui de a permite irigarea culturilor cu valoare adăugată sporită din fântâni arteziene este „o aventură care o să ducă la subminarea securităţii ecologice a Republicii Moldova”. O spune preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniţă, solicitat de IPN să se dea cu părerea referitor la acest proiect.
Alecu Reniţă a precizat că în subsol se află rezervele strategice de apă potabilă pentru peste trei milioane de oameni. ,,În momentul când tu te bagi în subsolul republicii, tu nu ştii ce cantitate de apă este acolo şi începi să o foloseați la irigare. Tu o poţi irosi într-un timp foarte scurt. Să nu uităm că peste 70 la sută din populaţia rurală încă nu are acces la apă potabilă”. „Ei, dacă dau drumul la apa asta sau o extrag din subsol şi o folosesc la irigare, mâine sau poimâine, pentru o perioadă pe termen mediu şi lung, nu o să avem apă potabilă pur şi simplu”, afirmă ecologistul.
Alecu Reniţă a mai spus că în zeci de localităţi de pe teritoriul ţării dispare apa din fântână, dispar izvoare. Din cele peste trei mii de râulețe mici din țară, o bună parte sunt uscate. „Au mai fost dintre aceştia care s-au băgat în diferite ecosisteme şi le-au distrus. După ce distrugi un ecosistem, se dezechilibrează o regiune întinsă”, a remarcat Alecu Reniţă.
,,Noi am trecut lecţia Cernobîllui. Dacă norul radioactiv în 1986 venea spre Moldova toate, apele de suprafaţă erau să fie contaminate radioactiv, ele nu puteau fi folosite. Singura sursă care ar fi alimentat populaţia ar fi fost apele subterane, fiindcă ele erau protejate de scoarţa pământului. Acum, dacă ai o catastrofă de felul celei de la Cernobîl, de unde iei apă?”, se întreabă preşedintele Mişcării Ecologiste.
Cercetările arată că toată apa din subsolul țării are un procent înalț de mineralizare şi, odată cu apa, toate sărurile minerale trec în sol. ,,Există studii care arată că,dacă se va utiliza apa din subteran la irigare, va distruge solurile şi nu numai că pierdem apa, dar distrugem fertilitatea solului. Solurile vor fi acoperite de un fel de pojghiţă de săruri, pete albe care se vor întinde pe suprafeţe de sute de hectare şi ele nu mai pot nici vegetaţie de pustiu să facă”, a explicat Alecu Reniţă.
Potrivit lui, odată cu examinarea posibilităţii irigării din fântâni arteziene trebuie reţinute două lucruri fundamentale: se ia apa potabilă şi se distrug resursele de sol. ,,Când mă gândesc că trei milioane de oameni vor fi lăsaţi fără apă, pe mine mă ia groaza. Dacă vor să facă irigare, să facă o irigare modernă şi singura sursă sunt apele de suprafaţă. Deci, trebuie să facă reţeaua hidrografică a râurilor mici din Republica Moldova, noi în total avem peste 16 mii de km de reţea hidrografică. Cu fiecare râuleţ pus cap în cap în Republica Moldova noi avem 16 mii de km de reţea hidrografică. S-o refacă, ei au distrus-o! După ce au distrus toate râurile mici ale Republicii Moldova, acum vor să se bage şi în subsol”, a regretat Alecu Reniţă.
Ecologistul a adăugat că în ţară, din cele peste 3000 de râuri mici, nu există niciunul în care apa să corespundă standardului de apă potabilă. „Asta înseamnă că orice localitate, în caz de catastrofă, de lipsă de apă, nu poate să utilizeze apa nici pentru animale ca să le adape”, a spus acesta.
Şeful statului, Igor Dodon, a declarat, în cadrul unei ediții a emisiunii „Președintele răspunde” că, în luna aprilie anul curent, la cererea agricultorilor şi la inițiativa preşedintelui, Parlamentul a schimbat legea şi a permis irigarea din iazuri şi lacuri, chiar dacă acestea sunt private. ,,Aceasta nu este suficient! A doua iniţiativă pe care am solicitat-o colegilor din Guvern este ca, până la sfârşitul lunii iulie, să permită, din fântâni arteziene, irigarea culturilor cu valoare adăugată sporită, cum ar fi livezile şi altele”, a adăugat preşedintele.