M.O. de astăzi, debutează cu Legea privind activitatea băncilor (nr. 202, 6 octombrie 2017), adoptată la inițiativa Guvernului, și care transpune câteva directive și regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului European cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene încă în iunie 2013. Actul adoptat urmărește dezvoltarea semnificativă a funcției de control a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), clarificarea atribuțiilor și competențelor acesteia, precum și racordarea legislației interne la standardele și practicile internaționale.

Este important de menționat că, potrivit noii legi, care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, în termen de 5 luni, toate băncile care dețin licențe BNM, oferite în condițiile Legii instituțiilor financiare (nr. 550 din 21.07.1995), substituită aproape în totalitate prin prezenta, sunt obligate să obțină licențe noi și să-și reactualizeze statutele, regulamentele proprii în conformitate cu cerințele adoptate recent.

Este un text al legii amplu și minuțios (pag. 7-47), măsuri foarte bune pentru viitor, sancțiuni dure pentru abateri, doar că rămâne deschisă întrebarea: cine și când va/vor răspunde pentru deficiențele din sistemul bancar care au dus la furtul miliardului?

Tot la inițiativa executivului, având în vedere protejarea intereselor depunătorilor de economii și asigurarea stabilității sistemului financiar, a fost modificată Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007. În acest sens, prin modificările operate, a fost introdusă o noțiune nouă - administrare a riscurilor - și instituită procedura specială care se va aplica în privința unei asociații de acest gen aflate într-o situație dificilă. Anterior, Legea 139/2007, a mai fost modificată în câteva rânduri, ultima dată chiar foarte recent, la 21 iulie curent.Rămânem cu speranța că ajustările făcute acum vor fi mai de durată și mai eficiente.

Prezentul Monitor conține 2 acte privind elaborarea unor strategii importante: Decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova (nr. 478, 11 decembrie 2017) și Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naționale de apărare și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021 (nr. 1043, 5 decembrie 2017). În prezent, este în vigoare Legea pentru aprobarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova (nr. 112/2008), în care sunt definite scopul securității naționale, valorile și principiile generale ce urmează a fi protejate de statul și de societatea moldovenească. Legea preconiza că, după adoptarea Concepției, va fi elaborată și aprobată Strategia securității naționale, în care se vor descrie căile de atingere a stării de securitate națională, mecanismele de cooperare între componentele sistemului respectiv, instrumentele de coordonare, responsabilitățile în domeniu, procedeele de finanțare a sectorului securității naționale și etapele de reformare a sistemului securității naționale al Republicii Moldova. În acea lege se mai statua că Strategia securității naționale va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare, Strategiei de informare publică pe probleme de securitate, a altor strategii sectoriale în domeniu. Amintim aici că prevederile redate mai sus erau adoptate încă în 2008.

Cam durează eforturile autorităților statului pentru a transpune în viață prescripțiile legii întru-un domeniu atât de important, iar, cum ne spune un proverb latin, „în întârziere se află primejdia”!

La 1 decembrie, informam cititorii despre concluzia alarmantă din Hotărârea Parlamentului privind Raportul anual 2016 al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public (nr. 234, 16 noiembrie 2017). Astăzi, M.O. face public însuși raportul citat (pag. 71-153). Neajunsurile depistate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova chiar te pun pe gânduri. Și nu doar despre „amploarea” cifrelor este vorba: asemenea rapoarte îngrijorătoare sunt prezentate anual Parlamentului, Guvernului, Procuraturii Generale, dar, făptuitorii, cei cu „mâna lungă” procedează ca în zicala rusească: „a Vasyka slușaet, da est!” Până când, oare? Cine ar mai trebui să intervină?

Printre actele executivului se evidențiază Hotărârea cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada 2018 – 2020 (nr. 1065, 12 decembrie 2017). Documentul urmărește optimizarea procedurilor administrative aplicabile comerțului, simplificarea procedurilor de vămuire, implementarea ghișeului unic pentru comerț, dezvoltarea conceptului de Agent Economic Autorizat și a sistemului de tranzit electronic. Se prevede, de asemenea, aplicarea tehnologiilor informaționale moderne (vămuirea electronică, folosirea documentelor electronice ș.a.), dar și asigurarea accesului la informație și a transparenței în reglementarea comerțului, precum și a predictibilității regulilor de desfășurare a acestui gen de activitate.

Nu mai puțin importantă este și Hotărârea privind aprobarea Concepției pentru restructurarea sectorului feroviar și a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” pentru anii 2018-2021 (nr. 1042, 5 decembrie 2017).

Aceste două documente se încadrează într-o logică perfectă: dezvoltarea comerțului și a căilor de comunicații au fost, dintotdeauna, condiții primordiale pentru propășirea unei societăți.

Tot la acest capitol, dezvoltarea tării, ar fi de menționat și Hotărârea pentru aprobarea semnării Contractului de finanțare între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind interconectarea electrică Moldova – România (nr. 1084, 13 decembrie 2017). Un pas foarte important și așteptat - problema surselor alternative/suplimentare de asigurare cu energie electrică a fost și este pe agenda zilei chiar de la declararea independenței tării.

La capitolul acte ale Comisiei Electorale Centrale de menționat Hotărârea cu privire la invalidarea referendumului local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău (nr. 1274, 22 noiembrie 2017). Este un fapt împlinit, de amintit aici doar decizia anterioară a CEC din 26 septembrie curent privind cheltuielile aferente desfășurării referendumului – 8910,64 mii lei. Bani mulți, prezență la vot puțină, dar asta-i situația – democrația costă!

Tot aici se regăsesc și câteva hotărâri ale Comisiei cu privire la rapoartele financiare ale concurenților electorali din campania electorală a alegerilor locale noi și ale participanților la referendumul local privind revocarea primarului general al municipiului Chișinău din 19 noiembrie 2017. Cam seci și inofensive deciziile CEC, care operează doar cu rapoartele oficiale prezentate instituției, dacă e să le compari cu evaluările, făcute publice de observatorii unor ONG, privitor la cheltuielile reale ale concurenților electorali. Nu e de mirare, deci, că aceștia nici nu contestă, măcar, faptele și cifrele prezentate de observatori și care, deseori, depășesc cu mult estimările din rapoartele oficiale. 

Pentru conformitate, Monitorul Monitorului Oficial