„Limba română nu are nevoie de osanale și cuvinte pompoase rostite doar în această zi de sărbătoare. Limba noastră trebuie îngrijită, protejată, cultivată. Ea trebuie să fie vorbită corect, pentru ca să se simtă în Republica Moldova la ea acasă”, susține președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu. În cadrul unei ședințe festive, dedicată Sărbătorii Naționale „Limba Noastră cea Română”, Ion Tighineanu a declarat că poziția Academiei de Științe cu referire la limba română a rămas fermă și univocă de-a lungul anilor, transmite IPN.

„Limba maternă este cea mai prețioasă moștenire pe care am primit-o de la strămoșii noștri. Cuvintele, îmbinate în șiraguri fermecătoare, prin finețea și profunzimea multitudinilor de înțelesuri, reflectă istoria, tradițiile, trăirile, cele mai sincere emoții și sentimente ale ființei umane, păstrându-ne identitatea de neam. Astăzi, de Ziua Limbii Române, este un frumos gest din partea noastră, să ne amintim de cei care au avut curajul, în anul 1994, să spună că vorbim și scriem românește și au adoptat denumirea corectă a limbii”, a menționat președintele AȘM.

Potrivit lui, pe 28 februarie 1996, Adunarea Generală a AȘM a confirmat opinia științifică argumentată a specialiștilor filologi, potrivit căreia, denumirea corectă a limbii de stat a Republicii Moldova este limba română. Ion Tighineanu a mai spus că poziția Academiei de Științe cu referire la limba română a rămas fermă și univocă de-a lungul anilor.

 

Academicianul Mihai Cimpoi a menționat că este o atmosferă de sărbătoare, însă aceasta este marcată și de ravagiile pandemiei, produse de un virus ce pune în primejdie vieți și destine. În opinia sa, în aceste condiții este cazul ca fiecare să se pătrundă de conștiința faptului că pentru limba română s-a dus o luptă care continuă și astăzi și în care e implicată și Academia de Științe. Academicianul a mai spus că anul acesta sunt marcate două mari aniversări și anume 180 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu și 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

„Titu Maiorescu, distinsul critic, om de cultură și de stat spunea în numeroasele sale articole, în rapoartele academice, pe care le-a prezentat la Academia Română, în intervențiile din cadrul „Junimii” că un popor modern trebuie să aibă o formă de stat națională și mai ales o literatură și o limbă națională și că rolul pe care îl au scriitorii, filologii, oamenii de știință, în privința limbii lor materne, este „de-a i se supune fără împotrivire, de a recunoaște ca autoritate legală a naturii proprie a poporului lor”. Tot memorabil spunea și Eminescu: „nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră. Că limba e casa ființei noastre””, a mai spus academicianul.

Directorul Institutului Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, a spus că, desigur, printre elementele care ne definesc identitatea și specificul nostru, limba are rolul cel mai important, alături de alte constituente cum sunt obiceiurile, tradițiile, istoria, chiar teritoriul național, că există un puțin determinism geografic în fiecare dintre națiunile care viețuiesc pe acest pământ.

„Azi, într-adevăr, trebuie să ne aducem aminte de toți cei care au apărat limba română și în veacul al XIX-lea, sub dominație țaristă, în principal, de Nicolae Caso, de Bogdan Petriceicu Hașdeu sau Constantin Stere sau splendida generație de la 1905-1907, care au și fost artizanii actului de la 27 martie 1918. De cei care în perioada de 51 de ani de ocupație sovietică au știut să țină stindardul sus, de scriitorii care la 1965 puneau problema revenirii la alfabetul latin, de toate grupurile de rezistență, care au existat în acest spațiu. Dar, cu toate acestea, nu putem astăzi să facem abstracție de niște realități care ne confruntă dureros și uneori chiar jignitor de dureros”, a mai spus Valeriu Matei.

În cadrul evenimentului a fost prezentată prelegerea publică, susținută de Dumitru-Dorin Prunariu, primul cosmonaut român, membru de onoare al Academiei Române, intitulată „Cosmogonie, mit și știință în opera lui Mihai Eminescu”. De asemenea, a avut loc prezentarea online a expoziției realizată de Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, intitulată „Dumitru-Dorin Prunariu – primul român în cosmos”.

În cadrul ședinței festive, dedicate sărbătoririi Zilei Naționale Limba Noastră cea Română a avut loc deschiderea oficială a celei de-a IX-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor cu genericul „Eminescu universal”.