Rolul factorului extern în crearea majorității parlamentare este important pentru că, probabil, la nivel de societate, cetățenii Republicii Moldova nu ar fi opus rezistență în fața Partidului Democrat, care s-a ramificat atât de mult, încât controla deja destul de bine toate lucrurile în țară. Mai mult, anumite politici promovate de PDM, cel puțin pe termen scurt, au început să aibă susținere din partea unei părți a populației. Opinia aparține comentatorului politic Ion Tăbârță și a fost exprimată la dezbaterile publice cu tema: „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul extern”, ediția a 112-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
În opinia lui, toate programele pe care le-a inițiat PDM în ultimul an și indemnizațiile acordate, au generat rezultatele electorale, în special localitățile rurale, mai sărace. „Totuși, s-a produs acest compromis al actorilor geopolitici. Am văzut Federația Rusă că s-a implicat destul de activ prin persoana domnului Kozak. Am avut niște mesaje directe - și aici am avut un aspect nou din partea Federației Ruse. Rusia, care tot timpul era privită ca ceva antidemocratic, acum a apărut în rol de factor care contribuie la democratizarea Republicii Moldova prin deturnarea acestui regim oligarhic. UE tot a venit cu un mesaj clar practic din start. Și am avut această pauză din partea SUA, dar până la urmă a fost acea dezlegare de situație prin convorbirea Ambasadorului SUA Dereck J. Hogan cu Vladimir Plahotniuc, iar Curtea Constituțională, care anterior a emis niște decizii privind dizolvarea Parlamentului, a recunoscut drept legale Parlamentul și Guvernul nou numit”, menționează comentatorul.
Ion Tăbârță a menționat că în teoria relațiilor internaționale există o dezbatere permanentă – ce înseamnă politica externă – o dezbatere care până la urmă nu are o finalitate. „Avem două abordări de bază. Prima abordare este că politica externă nu este altceva decât o prelungire a politicii interne. A doua abordare ar fi că politica externă este determinată de politica externă a altor state. Dacă e să mergem pe o soluție de compromis, putem spune că pentru statele mari, politica externă este prelungirea politicii interne, iar pentru statele mici, precum Republica Moldova, mai degrabă, politica externă, pe lângă aspectele de interes intern, totuși este determinată și de comportamentul și interesele marilor actori”, a notat comentatorul.
Potrivit lui Ion Tăbârță, trebuie luat în calcul faptul că Republica Moldova este un stat cu o situație geografică și geopolitică specifică. „Este un stat cu doar doi vecini, un stat la confluența spațiilor geopolitice, un stat care vine din zona popoarelor neolatine, însă mult timp a fost în conexiune cu spațiul slav”. „Și pentru Republica Moldova, probabil ca nici pentru un alt stat, factorul extern contează foarte mult și de aici clivajul geopolitic în a determina ce înseamnă dreapta și stânga în poziționarea partidelor politice moldovenești. „Vorbind despre actorii externi, avem Federația Rusă, care a fost tot timpul un actor geopolitic, cel puțin în ultimii 200-300 de ani. În mod special, geopolitica a revenit în politica externă a Federației Ruse după anul 2000, după ce Vladimir Putin a venit la cârma Federației Ruse. Și tot ce înseamnă spațiul post-sovietic, spațiul sud-estul Europei reprezintă un interes de spațiu vital pentru politica externă rusească”, a afirmă Ion Tăbârță. „Un alt actor extern, unul probabil mai nou, este Uniunea Europeană, însă UE nu este un actor geopolitic sau nu înțelege ce înseamnă geopolitica. UE a încercat să lanseze la frontierele sale un proiect instituțional și anume la frontiera estică – Parteneriatul Estic – la care Federația Rusă a reacționat geopolitic”, a spus el.
Ion Tăbârță a menționat că un al treilea actor în regiunea aceasta este SUA, însă care nu manifestă un interes sporit sau special pentru Republica Moldova, ci unul în contextul politicii și abordării pe care o are pentru litoralul de nord al Mării Negre. În opinia sa, pe lângă acești trei actori mari, mai există doi actori regionali – Ucraina, care nu știe cum să acționeze în contextul evenimentelor din Moldova, precum și – România despre care mulți au spus că ar fi „marele perdant al acestor evenimente”.
La capitolul implicarea jucătorilor externi, Ion Tăbârță s-a referit la vehiculata întâlnire a Ambasadorului american cu fostul deja lider al Partidului Democrat. „Când ți se spune că nu ești susținut de nimeni și riști să te transformi într-un uzurpator al puterii de stat, vrei-nu vrei, trebuie să cedezi. Am văzut că s-a cedat după simbolica, emblematica întâlnire de 15 minute dintre Vladimir Plahotniuc și ambasadorul SUA. Cumva putem face aici paralelă cu domnul Voronin și memorandumul Kozak din 2003. Tot o discuție destul de scurtă, tot cu ambasadorul Statelor Unite l-a făcut atunci pe Vladimir Voronin, care controla destinele în Republica Moldova, să dea înapoi, exact și acum am văzut că domnul Plahotniuc, care nu era dispus să cedeze, a cedat”, afirmă comentatorul.
Referitor la consecințele interne ale implicării factorului extern în procesul de transmitere a puterii, Ion Tăbârță spune că toți își dau seama că actuala alianță parlamentară este una temporară. „Deja s-au vehiculat și câteva termene – a fost speculată viitoarea campanie prezidențială și anume că atunci ar fi acea piatră de încercare, punctul de răscruce. Alții au început să vină cu pronosticuri mai pesimiste – alegerile locale din toamna anului curent. Desigur, vrem-nu vrem, aici totul depinde de Partidul Democrat și de Vladimir Plahotniuc și anume cât de puternică va fi rezistența lui, pe cât va fi de reușită acea eliberare a instituțiilor și până unde se va slăbi acest partid. Dacă PDM va fi în continuare puternic, atunci această coaliție nefirească, atipică, are șansa să reziste chiar și patru ani, dar dacă se va reuși rapid de a demonta tot ce a construit PDM și acest partid va fi slăbit, atunci, desigur, în scurt timp aspectele geopolitice, respectiv, divergențele dintre componentele alianței parlamentare vor reveni în prim plan”, a declarat comentatorul.
Potrivit lui, în prezent, însuși șeful statului Igor Dodon este interesat ca această coaliția să existe cât mai mult pentru că dacă Vladimir Plahotniuc se va întoarce sub o formă sau alta la conducerea Republicii Moldova, atunci furia și răzbunarea lui va fi îndreptată anume împotriva lui Igor Dodon și mai puțin în direcția blocului ACUM.
Dezbaterile publice „Transferul pașnic de putere: motive, condiții și consecințe – factorul extern”, constituie ediția a 112-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
