Societatea moldovenească se caracterizează printr-o fragmentare la nivel de mentalitate. Acest lucru se explică prin trecutul controversat al teritoriului dintre Prut şi Nistru, care a cunoscut două tipuri de modernizare societală – europeană de tip românesc şi sovietică. Acest lucru se observă pregnant în structura electoratul moldovenesc: pro-rus, pro-moldovenesc, proeuropean şi pro-român. Partidele politice apelează şi joacă pe aceste tipuri de electorat, conştient acceptând un tip de electorat şi renegând altul. De această părere este comentatorul politic Ion Tăbârţă.

Solicitat de IPN, Ion Tăbârţă a declarat că în Republica Moldova principalul criteriu de partajare a partidelor în stânga şi dreapta eşichierului politic este cel geopolitic. „Anume criteriul geopolitic a fost ca o linie roşie pentru partidele politice moldoveneşti, peste care rar s-a trecut. Partidele care au încălcat această linie roşie ulterior au plătit scump. Îmi vine greu să cred că acum lucrurile se vor schimba esenţial. Electoratul de stânga va vota cu politicienii pro-ruşi, iar cel de dreapta cu candidaţii pro-europeni”, a spus Ion Tăbârţă.

Întrebat despre cât de informaţi sunt alegătorii şi ce capacităţi au de a discerne din multitudinea de informaţii electorale, Ion Tăbârţă a precizat că, din păcate, cu anumite mici excepţii, candidaţii electorali, partidele politice, mai mult dezinformează decât informează. Se face acest lucru intenţionat, pentru a induce electoratul în eroare. Sunt avantajate acele partide şi acei candidaţi care dispun de resurse media. Alegătorului îi este foarte greu să discearnă din acest amalgam de informaţii manipulatorii. Foarte mult contează zona de provenienţă a alegătorului. Spre exemplu, alegătorului din Chişinău, unde este mai multă informaţie, îi este mai uşor să facă faţă manipulării în comparaţie cu cel din zonele rurale ale Republicii Moldova.

Despre vulnerabilitatea alegătorului în faţa practicilor de mituire electorală, Ion Tăbârţă a declarat că este încă o practică a partidelor politice de a mitui, sub o formă sau alta. Dar, în comparaţie cu anii ’90, aceste practici chiar s-au diversificat. „Se folosesc tehnici de influenţare a electoratului mai sofisticate decât orezul şi macaroanele date direct în mâini alegătorului. Azi avem diferite organizaţii de caritate sau de alt gen care au drept scop, prin acţiunile sale, să predispune electoratul către un anumit partid sau lider politic”, a mai spus comentatorul politic.

Analizând trăsăturile electoratului în funcţie de zonele geografice, Ion Tăbârţă a spus că electoratul din centrul Republicii Moldova este unul preponderent proeuropean şi pro-român. Cel din nordul şi sudul ţării este mai degrabă pro-rusesc. „Referitor la diasporă, este bine ştiut că cei care muncesc în Federaţia Rusă votează partidele pro-ruse, iar cei din ţările europene votează partidele proeuropene. Legat de diasporă, cred că discuţiile ar trebui să se axeze pe facilitarea procesului de participare la vot a cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotarele ţării”, a menţionat Ion Tăbârţă.

Referindu-se la tendinţele de vot, comentatorul politic nu crede că vom avea schimbări radicale ale tabloului electoral în comparaţie cu alegerile parlamentare din noiembrie 2014 şi cele locale din iunie 2015. Spre deosebire de aceste două tipuri de scrutine electorale, ecuaţia scrutinului din 30 octombrie este mai simplă. Este posibil să se repete situaţia politică a scrutinul din iunie 2015 din municipiul Chişinău, când din start am avut doi candidaţi favoriţi, reliefaţi pe criterii geopolitice. Ecuaţia competiţiei politice din 30 octombrie, la fel, va avea un candidat pro-rus (Dodon) şi unul proeuropean (Sandu/Năstase). În plus, vom avea candidatul guvernării (Lupu). Restul candidaţilor, fie ca au puţine şanse, fie sunt spolieri politici.

„Este dificil de spus la ce preşedinte ne putem aştepta în funcţie de profilul alegătorilor, dar reieşind din faptul că în Republica Moldova predomină electoratul de stângă, este aşteptat ca şi preşedintele să fie din acea zonă a eşichierului politic. În aparenţă, favorit porneşte preşedintele socialiştilor, dar totodată bazinul său electoral este limitat la electoratul pro-rus. Am mai menţionat că acum avem trei subiecţi electorali majori: stânga pro-rusă, guvernarea şi opoziţia proeuropeană. Foarte mult va depinde de cine va accede în turul doi şi cum se va comporta electoratul subiectului electoral perdant în turul întâi”, a concluzionat Ion Tăbârţă.
–––

Articolul face parte din rubrica IPN „Profilul alegătorului: cine votează preşedintele”.