Frauda bancară rămâne mereu actuală, cel puțin atâta timp cât nu au fost pedepsite persoanele implicate și întoarsă măcar o parte din bani. Ea rămâne mereu actuală și pentru că, alături de alte câteva evenimente din istoria contemporană a țării, rămâne să caracterizeze moldovenii ca societate și ca stat, ca instituții ale statului, atât în interior, cât și în exterior. Recent s-a împlinit un an de când autoritățile statului și-au declarat intenția de a revedea abordarea în cazul investigării fraudei bancare care a durat până atunci timp de cinci ani, fără rezultate practice sau chiar total eronate. Acum un an, a fost constituită Comisia parlamentară de anchetă privind devalizarea sistemului bancar care a desfășurat o anumită activitate și care a prezentat un anumit raport. A trecut deja un an din numărătoare nouă a investigării, iar percepția și experiența ne spune că urmează să fim în continuare atenți la ceea ce se face în acest caz. Aspectele au fost discutate de către participanți la dezbaterile publice: „Investigarea fraudei bancare: acțiuni, percepții, termeni rezonabili”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a relatat că anul acesta s-au împlinit și nouă ani de când, în vara anului 2011, am asistat la primul atac raider asupra sistemului bancar, după care evenimentele au culminat în 2014. „În noiembrie 2014 au fost alegeri parlamentare ordinare, iar în vara anului 2014 s-au întâmplat lucruri ciudate. De două ori Guvernul și-a asumat răspunderea, iar ultima asumare de răspundere din luna septembrie s-a soldat cu dreptul Guvernului de a oferi garanții băncilor fără implicarea Parlamentului. Apoi a început campania electorală și când atenția publică era îndreptată către alegeri s-a întâmplat frauda bancară, în baza unor acte normative adoptate prin asumare de răspundere. La câteva săptămâni după alegeri, opinia publică a fost anunțată că din sistemul bancar din țară au fost sustrase echivalentul la un miliard de dolari la acel timp. Această sustragere a banilor din sistemul bancar este ceea ce se numește frauda bancară”, a spus expertul.
„După asta, toți cei care au avut economii în lei moldovenești au fost jăcmăniți de 30-40% din banii care-i aveau depozitați în sistemul bancar. De aici a apărut și metafora de „furt al miliardului”, legat de consecințele acestuia, toată lumea simte pe propria piele ce s-a întâmplat și de ce această fraudă bancară i-a atins pe cetățeni. Metafora de „jaf al secolului” era legată de raportarea furtului la PIB-ul Republicii Moldova, care era de 12%. Furtul raportat la PIB face din Republica Moldova „campioană” față de alte țări”, a firmă Igor Boțan.
Ulterior, spune expertul, s-a iscat o mișcare de protest, sub presiunile căreia, la 7 mai 2015, a avut loc ședința Parlamentului la care a fost dezbătută problematica legată de frauda bancară. „La acea ședință a participat guvernatorul Băncii Naționale, procurorul general, directorul CNA și vicedirectorul SIS. Cetățenii au auzit de la persoanele abilitate de asigurarea respectării ordinii în Republica Moldova în domeniul financiar detalii despre modul în care s-a realizat această fraudă bancară. Ceea ce a impresionat a fost declarația că autoritățile și reprezentanții din aceste instituții au știut totul, au informat conducerea de vârf a țării, dar a uimit faptul că aceștia nu au putut spune de ce nu au intervenit, dacă au știut totul. A trebuit să inventăm noi răspunsul. Instituțiile de drept și reglementare își aveau conducătorii numiți pe criterii politice și care deserveau interesele liderilor politici”, a spus el. Dovada acestui lucru, menționează Igor Boțan, a fost și ședința la Reședința de Stat a președintelui de atunci Nicolae Timofti, din noiembrie 2014, la care au participat doi lideri de partid care nu aveau nicio funcție publică. Este vorba despre vicepreședintele pe atunci a Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc și Vlad Filat, care din 2013 nu mai deținea o funcție publică. La această ședință s-a hotărât că cea mai bună soluție este oferirea garanțiilor de stat, de transferare către băncile din grupul Șor a banilor din Banca Națională.
Expertul permanent al proiectului spune că dintre actorii implicați în frauda bancară pot fi menționați: grupul Șor, Banca Națională, Procuratura Generală, CNA, SIS, șeful statului și alte instituții financiare din țară. Igor Boțan consideră că pentru societate e important ca organele de drept, după ce toți termenii rezonabili au fost depășiți, să investigheze frauda pentru a-i descoperi pe cei vinovați și să-i tragă la răspundere.
Alexandru Slusari, deputat al Fracțiunii Platforma DA, președinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind devalizarea sistemului bancar, a menționat că Platforma civică DA, apoi și cea politică, în mare parte a apărut din cauza devalizării sistemului bancar. Alexandru Slusari apreciază ceea ce s-a întâmplat cu sistemul bancar ca „un nivel maximal al degradării clasei politice”.
El spune că în Comisie s-a ajuns la concluzia că nu toate acțiunile se pot rezuma la frauda bancară propriu zisă din 2014. A existat o schemă premeditată, bine gândită, în mai multe etape. Alexandru Slusari spune că prima etapă a avut loc la sfârșitul anului 2011-2012 când a avut loc un atac raider și când „gruparea Plahotniuc-Platon” a încercat să pătrundă prin preluarea ostilă a acțiunilor la Moldova-Agroindbank, Victoriabank, ASITO și Banca de Economii. În unele cazuri au intervenit europenii și acest atac a fost anihilat. „La BEM însă acest lucru nu s-a întâmplat. Acolo, prin diferite tranzacții ascunse, cinci milioane de dolari au fost transferate ocolind toate jurisdicțiile și FISC-ul în Elveția, alte 75 de milioane de dolari au fost transferate prin mai multe scheme-carusel, prin mai multe credite din Moldinconbank și Victoriabank, cu încălcarea normelor de prudență, toate sumele mergând prin tranzacții fictive sau spălări de bani și evaziuni fiscale. Scopul a fost ca Veaceslav Platon să pătrundă la controlul Băncii de Economii. El, prin diferite scheme a consolidat aproape 40% din acțiunile de la BEM, iar tot anul 2012 a încercat să preia controlul asupra BEM-ului. După ce Veaceslav Platon a realizat că prin această metodă nu poate prelua controlul a renunțat”, a spus Alexandru Slusari.
Președintele Comisiei menționează că, în 2013 a început a doua etapă, când acțiunile lui Veaceslav Platon au fost vândute lui Ilan Șor. „Nu există foarte multe informații în acest sens, dar se presupune că în spatele lui Ilan Șor a fost Vladimir Plahotniuc în momentul preluării acțiunilor de la Veaceslav Platon. Atunci statul a fost deposedat de pachetul de control. Atunci a apărut Comisia de anchetă pe cazul BEM condusă de deputatul Oleg Reidman, Comisie care a avut un rol decisiv și subestimat. Raportul prezentat de acesta în Parlament nici nu a fost aprobat, doar s-a luat act.După care, în două luni statul a pierdut pachetul de control și acțiunile au fost redistribuite la patru companii controlate formal de Ilan Șor”, a precizat Alexandru Slusari.
Potrivit lui, în 2014, a fost a treia etapă în care, în mod sistematic, consecvent, banii de la Banca de Economii și de la încă două bănci, care în 2013-2014 au fost cuplate la BEM și banii erau scoși sub formă de credite neperformante, ca depozite la niște bănci din Federația Rusă cu ratingul foarte jos etc. „Era clar că, sub ochii Băncii Naționale, SIS-ului, CNA și altor organe de stat, sistemul se devalizează. După asta a urmat asumarea răspunderii de Guvernul Leancă, oferirea garanțiilor de stat, inițial de 9,5 miliarde de lei, fără să fie introdusă administrarea centrală în cele trei bănci contrar legislației, fără declararea crizei financiare”. Alexandru Slusari susține că au fost sustrase peste 25 de miliarde de lei, dar acum nu se poate de spus exact care este prejudiciul pentru că furtul a continuat și după aceasta.
Deputatul Fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Adrian Lebedinschi, membru al Comisiei de anchetă, a declarat că a făcut parte din diferite comisii de investigare a fraudei bancare și, în context, poate spune că, până în anii 2019-2020, organele de drept nu și-au făcut intenționat meseria. „Deoarece, imediat cum erau formate anumite Comisii pentru stabilirea circumstanțelor furtului, Procuratura, în loc să cerceteze și să identifice, acoperea toate urmele. Dacă vorbim cu procurorii care cercetează la moment acest caz, ei au să vă spună că, din păcate, mai mult de 50% din toate probele care existau inițial, au fost distruse”, a spus el.
Potrivit lui Adrian Lebedinschi, identificarea tuturor persoanelor implicate este complicată, dar văzând intenția actualului procuror general Alexandr Stoianoglo, crede că în viitorul apropiat ar trebui să existe anumite rezultate care vor fi palpabile.
„Important este să reușim întoarcerea a măcar o parte din banii sustrași, pentru că ceea ce ni se comunică nouă că, în anii 2017-2019, au fost restituiți bani în bugetul de stat, în realitate nu au fost restituiți banii furați, ci au fost vândute activele acestor bănci. O bună parte din ele au fost vândute la prețuri sub estimările reale. Sunt și cazuri când angajații de pe timpuri ai acelor trei bănci, prin diferite scheme, folosind și sistemul judiciar, au reușit să scoată gajul la o parte de întreprinderi, ulterior prin hotărârile instanței de judecată deciziile erau anulate, doar că gajul deja nu mai exista”. Astfel de prejudicii, relatează deputatul au fost de circa 25 de miliarde de lei.
În opinia sa, chiar și Compania Kroll a avut o altă menire decât cea declarată. „Raportul Kroll va putea fi ca probă în cadrul unui dosar doar dacă va fi supus unei expertize contabile în cadrul sistemului judiciar moldovenesc. Au exista ex-colegi din sistemul de drept care ar fi vrut să demonstreze adevărul atunci, dar conducerea lor de pe timpuri le interzicea”, a spus el.
Dezbaterile „Investigarea fraudei bancare: acțiuni, percepții, termeni rezonabili” sunt ediția a 143-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
