_.png)
Accesul la educație pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv pentru elevii cu dizabilități intelectuale, este dificil. Pentru acești copii sunt elaborate planuri individualizate și contează ca aceste planuri să fie aplicate. Și în cazul copiilor cu dizabilități de auz sau de vedere este vorba de un proces de învățământ specific, legat de utilizarea limbajului mimico-gestual sau a alfabetului Braille.
Despre aceasta a vorbit Roman Banari, secretar general al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Roman Banari a menționat că, odată cu implementarea procesului educațional la distanță, a fost realizat un sondaj în rândul a cinci mii de elevi. 300 dintre respondenți au declarat că știu elevi care nu au acces la internet sau la un calculator. Și datele statistice pentru anul 2018 relevă că în orașe doar 62% din gospodării au calculatoare, iar în mediul rural – 42%. În condițiile în care este puțin probabil că aceste date s-au schimbat mult, Roman Banari spune că cifrele sunt alarmante.
Secretarul Consiliului Național al Tineretului menționează că o problemă sesizată de elevi este că pedagogii nu sunt pregătiți pentru a utiliza instrumentele digitale. Mulți au spus că fac temele pe hârtie, le fotografiază și le transmit profesorului.
Roman Banari consideră că lansarea unor platforme educaționale, unde să poată fi accesate și videouri și unde să existe posibilități de testare electronică a elevilor, ar ușura munca profesorilor, dar și a elevilor. În opinia sa, ar fi necesar un program național online, unde să se regăsească toate temele, iar profesorul să aibă rol de facilitare și de ghidare a elevilor în procesul de instruire.
Dezbaterea „Impactul COVID-19 asupra Republicii Moldova: cât de inclusiv și eficient este procesul de învățare online?”a fost organizată de IPRE, cu suportul Fundației Hanns Seidel.
