Întrunirile online sunt un fenomen în dezvoltare, care va crește în amploare în contextul avansării digitalizării și migrării activităților în spațiul virtual. Izolarea fizică determinată de pandemia de COVID-19 a servit drept catalizator pentru accelerarea digitalizării. Printre avantajele întrunirilor online este faptul că la ele pot participa oameni care se află în diferite localități, țări sau continente. Condițiile climaterice nu sunt un impediment, iar contextul restricțiilor pandemice întrunirile online sunt o formă sigură de manifestare. Există însă și dezavantaje. Printre acestea se numără lipsa contactului uman, dar și securitatea precară a datelor cu caracter personal. Constatările se conțin într-un studiu elaborat de experții de la Asociația Promo-LEX.
Într-o conferință de presă la IPN, Florin Gîscă, unul dintre autorii studiului, a declarat că, deși practica întrunirilor online a Republicii Moldova nu e foarte bogată, totuși pot fi delimitate câteva forme de desfășurare, inclusiv cele pentru care organizatorii optează cu predilecție. Exemplele de întruniri online sunt grupate pe câteva tipuri distincte, printre care petițiile online, etichetările #hashtag sau flashmoburile online. Potrivit expertului, spațiul online oferă multiple posibilități pentru întrunire. Multe soluții tehnice de întrunire online abia urmează să apară.
Studiul arată că întrunirile online prezintă o serie de avantaje. Printre acestea se numără ușurința de organizare, audiența potențial nelimitată, lipsa barierelor fizice, geografice, lipsa pericolului fizic. Dar sunt și limite, bariere care trebuie depășite pentru ca întrunirea să producă un impact mai mare. Dezavantajele principale țin de barierele asociate cu accesul limitat la audiență, algoritmii de distribuire, bulele informaționale, securitatea datelor cu caracter personal ale participanților.
Un alt autor, Alexandru Postica, a menționat că, în contextul pandemiei, încă în aprilie 2020, expertul ONU pentru drepturile la întrunire și asociere a prezentat un set de recomandări referitoare la depășirea problemei cu privire la asigurarea dreptului la întruniri în timpul pandemiei. Printre altele, expertul a menționat că libertatea de întrunire și asociere online trebuie să fie garantată de către stat. Suplimentar la obligația de a nu bloca accesul la internet și de a nu aplica cenzura online, statul trebuie să se asigure că accesul la internet este asigurat în condiții accesibile. Mai mult ca atât, statul trebuie să se asigure că organizațiile societății civile pot participa online la dezvoltarea politicilor publice.
Alexandru Postica a mai spus că pe 17 septembrie 2020, Adunarea Generală a ONU a publicat comentariile generale cu privire la întrunirile pașnice. Adunarea a menționat că prevederile existente protejează întrunirile pașnice oriunde s-ar desfășura: în afara clădirilor, în interiorul clădirilor sau online, în spațiile publice sau private, ori în combinare. Documentul mai subliniază necesitatea respectării accesului la internet ca o precondiție pentru garantarea dreptului la întrunire.
Experții au mai spus că standardele internaționale definesc suficient de bine dreptul și întinderea dreptului la întruniri în mediul online. Întrunirile online sunt considerate ca fiind similare aplicabilității întrunirilor offline și că statul urmează să își adapteze instrumentele și actele normative astfel încât să asigure un beneficiu tuturor persoanelor care intenționează să desfășoare întruniri online, indiferent de locul aflării.
