Întreprinderile vinicole cer intervenția statului în soluționarea problemelor cu care se confruntă

Conducătorii mai multor companii vinicole solicită neîntârziat intervenția statului pentru redresarea situației financiare dificile în care s-au pomenit după anunțarea în septembrie trecut de către Federația Rusă a unui nou embargou la vinurile moldovenești, transmite IPN.

În cadrul dezbaterii, prilejuite de lansarea unui studiu privind situația financiară a sectorului vitivinicol după impunerea restricțiilor asupra importului vinurilor în Federația Rusă, Eugen Pîslaru, vicepreședinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din Moldova, a spus că situația este critică, companiile sunt puse în situația de a finanța tot mai des activitățile curente din contul datoriilor pe termen lung.

„Vrem mai întâi ca Guvernul să-și respecte obligațiile de partener. Ne-am bucurat foarte mult când s-a luat decizia de a crea Oficiul Național al Viei și Vinului, instituit Fondul pentru finanțarea proiectelor vitivinicole care, conform legislației, urma să fie alcătuit din 50% de mijloace, alocate în acesta de către sectorul privat și 50% de către Guvern. Și ce s-a întâmplat? În 2013, companiile vinicole au transferat 13 mln lei, Guvernul - 0 lei. În anul curent, deja am transferat 9 mln lei, Guvernul din nou n-a transferat nici un ban. De asemenea, ne-am bucurat că a fost deschisă linie de creditare pentru sector, am în vedere proiectul Filiera Vinului de 75 mln euro. Dar băncile europene ne dau banii cu o dobândă de 2% ,iar Ministerul Finanțelor, băncile comerciale de la noi recreditează cu o dobândă de 6,5% și astfel nu mai pare această linie de creditare atât de atractivă. Și nu întâmplător în 3 ani au fost atrase doar 50 la sută din aceste surse de către întreprinderi”, a spus Pîslaru.

Grigore Sonic, compania Lion Gri, la fel ca și alți participanți la discuție, a optat pentru crearea unui fond pentru restructurarea creditelor accesate de companiile vitivinicole de la bănci, precum și pentru finanțarea de către stat a dobânzilor.

„Înțelegem că statul trebuie să soluționeze multe lucruri. Dar este necesar ca să identifice posibilități de a finanța dobânzile la credite măcar pe termen scurt, căci, de altfel, ajungem la finele lunii doar ca să plătim dobânzile și salariile angajaților. Nu putem vorbi de mijloace pentru modernizare și dezvoltare. Totodată, trebuie instituit un moratoriu la arestarea sau valorificarea de către bănci a gajului, „Băieții din acest sector vom activa repede și atunci ce vom mai dezvolta?”,  a subliniat Sonic. Totodată el s-a pronunțat pentru instituirea unei structuri comerciale pe lângă Oficiul Național al Viei și Vinului, care s-ar ocupa cu aprovizionarea ramurii vitivinicole cu carburanți și substanțe de protecție a plantelor,  ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor cu 15-20 la sută.

Vladimir Davidescu, compania Vinăria din Vale, a spus că ar fi bine, dacă Guvernul ar identifica mijloace pentru a subvenționa în proporție de 50 la sută procurarea utilajului și echipamentelor pentru întreprinderile vinicole.

„80 la sută din utilajul fabricilor noastre este vechi, iar pentru a pătrunde pe piața UE, pe piața SUA și alte piețe e nevoie de calitate, dar calitatea bună nu o obții cu echipamente uzate. În afară de aceasta, a fost o idee ca să transformăm o parte din stocurile de vin în distilate, iar statul să le procure. Peste 2-3 ani, distilatele ar putea fi vândute la preț bun. Aceasta ar permite să eliberăm unele capacități și să putem achiziționa struguri din recolta nouă de la fermieri. S-a vorbit chiar că suma alocată de Guvern pentru procurarea distilatelor ar putea fi de 10 mln lei”, a relevat Davidescu.

Studiul „Analiza Situației financiare a sectorului de vinificație în contextul embargoului impus de Federația Rusă în anul 2013” a fost realizat de Oficiul Național al Viei și Vinului și proiectul USAID CEED II pe baza informațiilor de la 18 companii care au înregistrat cele mai mari exporturi pe piața rusă. Pierderile suportate de acestea, cu începere de la 10 septembrie până la finele anului trecut, au constituit 18,3 mln dolari Pentru anul curent pierderile sunt estimate la 40 mln dolari.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.