Specialişti în domeniu constată că întreprinderile industriei alimentare din Moldova valorifică insuficient posibilităţile de promovare cum sunt indicaţiile geografice, denumirile de origine şi specialităţile tradiţionale garantate, transmite Info-Prim Neo. „În condiţii de concurenţă acerbă, consumatorul dă prioritate produselor calitative, în special celor care au specific naţional, care sunt originale şi nu se întâlnesc în alte părţi”, a spus în cadrul unui seminar tematic Emilia Căinărean, şefa Direcţiei relaţii economice externe şi marketing la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Autorităţile de la Chişinău şi Comisia Europeană poartă consultări pe marginea unui acord privind indicaţiile geografice. „Sunt examinate două variante – să fie acord separat sau parte a noului acord de colaborare RM-UE, care va fi negociat în curând”, a spus Emilia Căinărean. „Important este ca agenţii economici să conştientizeze că indicaţiile geografice, denumirile de origine şi specialităţile tradiţionale garantate sunt în măsură să sporească plusvaloarea întreprinderilor. De asemenea, ele fac mai cunoscută imaginea ţării în lume, contribuie la impulsionarea turismului rural”, a precizat oficialul de la ministerul agriculturii. Svetlana Munteanu, consilier al directorului general al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), a subliniat că un element-cheie al standardelor Politicii Agricole Comune ale UE, la care Moldova urmează să adere, este protecţia semnelor de identificare a originii şi calităţii şi a celor de identificare a tradiţiei. „Moldova are potenţial în vederea producerii vinurilor şi altor produse care pot purta indicaţii geografice şi denumiri de origine, precum şi specialităţi tradiţionale garantate, (bucate naţionale), graţie situării geografice, solului feril, oamenilor pricepuţi şi harnici”, a spus Svetlana Munteanu. Ea a accentuat necesitatea asigurării unui sistem care ar garanta protecţia denumirilor înregistrate. „Acum un an a fost aprobată Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate. Urmează să fi elaborate şi actele normative corespunzătoare, să fie desemnate autorităţile care vor aplica procedurile de control şi vor verifica caietele de sarcini pentru diferite categorii de produse”, a menţionat consilierul de la AGEPI. Svetlana Mândru, reprezentantă a Asociaţiei Apicultorilor din Moldova, consideră o oportunitate pentru producători lansarea produselor tradiţionale cu denumiri de origine. „Aceste produse se fac în alimentaţie, dar şi în alte domenii. Astfel, în localităţile rurale vor fi create mai multe locuri de muncă. În ce priveşte apicultorii, printre cei 3 mii de membri ai asociaţiei sunt multe idei. Trebuie să se ţină cont însă că produsele calitative şi originale vor costa mai scump. E necesar, în paralel, cel puţin pe piaţa locală, să educăm şi cultura de a le consuma”, s-a dat cu părerea Svetlana Mândru. Prin procedurile naţionale actualmente în Moldova sunt protejate două denumiri de origine. Prin aranjamentul de la Lisabona sunt protejate 803 denumiri de origine ale altor ţări. De curând a fost înregistrată prima denumire de origine din RM prin aranjamentul respectiv – vinul Romэneşti. Înregistrarea unor produselor care poartă indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate se face la fel ca cea a mărcilor.