Interviu IPN: Agricultorii i-au oferit guvernării două săptămâni pentru a reacţiona la problemele mari existente în ramură. Jumătate din termen a trecut. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc, afirmă că, săptămâna viitoare, mai multe organizaţii din ramură se întrunesc la Chişinău pentru a lua decizia să recurgă la proteste şi pichetări dacă guvernarea va continua să ignore cerinţele.
----

 – Care sunt părerile agricultorilor vizavi de politicile din domeniul agriculturii promovate de guvernare?

 – Considerăm că politicile statului în domeniul agricol sunt incorecte. Am elaborat o rezoluţie cu revendicările noastre, pe care am transmis-o guvernanţilor. Noi am promovat ideea că în Moldova trebuie susţinuţi fermierii mici. Credem că trebuie susţinuţi şi agricultorii tineri şi promovăm ideea ca un agricultor să fie considerat tânăr până la 40 de ani. Am promovat ideea că tinerii fermieri să primească subvenţii mai mari – de 60%, ceea ce ar ajuta ca în mediul rural să fie atraşi tinerii.

Din toată producţia agricolă,  70% este produsă de fermierii mici, dar din Fondul de subvenţionare ei primesc doar 20%, astfel nu sunt motivaţi cei care contribuie cel mai mult. Noi am formulat ideea ca Fondul de subvenţionare să fie divizat, 50% pentru gospodăriile mici, şi 50% pentru gospodăriile corporative. Am propus să fie reglementată şi mărimea compensaţii pentru un beneficiar – până la 400 mii lei, ceea ce ar face ca mai mulţi fermieri să primească subvenţii.

Pentru anul 2013, a fost introdusă cota TVA de 20% şi ne-a trebuit mult timp ca să promovăm ideea ca 12% din aceste mijloace să rămână în conturile agricultorilor. Autorităţile au decis că TVA-ul trebuie plătit în bugetul de stat, iar ulterior 12% să fie returnate. Noi vedem că politica fiscală pentru anul 2014 are aceeaşi prevedere. Noi am propus ca TVA care trebuie să fie plătit să rămână integral în conturile agricultorilor, să fie de 20%, dar banii să nu fie transferaţi în buget, aşa cum este în Ucraina, banii rămân pentru dezvoltarea afacerii.

 – Dar piaţa de desfacere pentru produsele agricole cum e?

 – Sunt probleme şi la piaţa de desfacere, de aceea am cerut să fie începută construcţia centrului agroalimentar în Chişinău.  Acesta ar putea oferi certitudine producătorilor agricoli făcând comenzi pentru produsele lor, ca ulterior să le distribuie pe piaţa internă sau spre export. Tot aici menţionăm şi faptul că nu funcţionează Legea cu privire la protecţia concurenţei, avem monopoluri pe piaţă. S-a ajuns la situaţia când din Moldova au fost trimise vagoanele în alte state pentru ca agricultorii noştri să nu poată să-şi exporte produsele.

Noi am propus, de asemenea, să fie constituit un fond de intervenţie pe piaţa produselor agricole. Atunci când avem un surplus de produse, în anii bogaţi, statul să cumpere aceste surplusuri, şi când va fi un deficit, statul să intervină. Analizele arată că în Moldova peste un an sunt condiţii proaste pentru roadă. Într-un an avem roadă bună, aceasta se vinde la preţuri foarte joase, producătorii nu au bani să investească în seminţe bune şi îngrăşăminte, şi anul următor roada este foarte proastă, şi iarăşi este deficit. Prin acest fond de intervenţie vrem să nivelăm preţurile, să nu mai fie că într-un an avem 5 lei pentru un kilogram de grâu şi în alt an 1,60 lei.

Am propus să fie modificată Legea privind accesul la piaţa produselor petroliere, ca producătorii agricoli să constituie cooperative şi să aibă dreptul să importe combustibil direct de la rafinărie, să evite intermediarii. Am cerut să fie modificată şi metodologia de calculare a preţurilor la produsele petroliere. Am calculat că adausul comercial în lanţul import-vânzare în Moldova este de 2 ori mai mare decât în orice stat din UE. Am constatat că ar putea fi micşorat adausul comercial şi majorate accizele la produsele petroliere, iar banii acumulaţi, circa 500 mln de lei anual, ar putea fi acordaţi pentru compensarea cheltuielilor pentru combustibil. În România, de exemplu, sunt compensate cheltuielile pentru motorina folosită în lucrările agricole.

 – De ce aţi decis că aţi putea recurge la proteste în masă?

 – În iulie curent a fost convocată o şedinţă cu premierul Iurie Leancă şi cu reprezentanţii producătorilor agricoli. Premierul a dispus ca în termen de 10 zile să fie elaborat şi prezentat spre aprobare un plan de acţiuni pentru eliminarea problemelor din agricultură. Au trecut 3 luni, nu s-a elaborat niciun plan de acţiuni. Urma să fie create nişte comisii care să urmărească implementarea acestui plan şi să se convoace o şedinţă cu reprezentanţii Serviciului vamal şi cel fiscal ca să vorbim despre bariere. Dar nu s-a făcut nimic.

Noi nu am recurs la acţiuni radicale – pichetări şi proteste. Noi am adoptat o rezoluţie comună, pe care am distribuit-o decidenţilor, am dat termen de 2 săptămâni să se acţioneze ca să fie eliminate problemele din agricultură. Dacă în acest termen nu vor fi identificate nişte soluţii, vom recurge la proteste în masă. Guvernarea se comportă astfel, deoarece ţăranii noştri sunt buni, se gândesc că au de lucru, că trebuie să prelucreze pământul, fiindcă nu vor avea ce recolta. Ei trăiesc cu speranţa că poate guvernarea va începe a acţiona.

 – Cum îi susţine pe fermieri Federaţia pe care o conduceţi?

 – Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova are un obiectiv de bază – prin activităţile pe care le promovăm vrem să contribuim la creşterea veniturilor membrilor federaţiei. Noi implementăm 2 proiecte pentru creşterea competitivităţii producătorilor agricoli din Moldova. Principalele activităţi sunt organizarea training-urilor în ceea ce priveşte accesul la piaţă, promovarea bunelor practici şi implementarea tehnicii moderne. Organizăm şi vizite la cele mai bune ferme din state europene, se efectuează schimbul de experienţă.

Avem un program special şi pentru promovarea tinerilor fermieri, avem un fond de inovare, care permite într-o mică măsură să-i susţinem pe fermierii tineri care lucrează cu tehnologiile inovaţionale. Avem şi un program de promovare a femeilor fermieri, avem asociaţia femeilor fermieri în cadrul federaţiei, sunt organizate acţiuni pentru schimb de experienţă. Nu putem spune că e în creştere numărul de femei care au afaceri în domeniul agricol, dar avem femei care se descurcă foarte bine cu afacerile lansate.

 – În perioada 23-26 octombrie se desfăşoară ediţia a XVI-a a expoziţiei „FARMER”. Ce se planifică la această ediţie?

 – Este o expoziţie tradiţională, este organizată de mai mulţi ani. La această ediţie vor fi prezentate cele mai bune practici pentru recoltarea produselor cu valoare adăugată înaltă. Fermierii participanţi vor avea posibilitatea să se întâlnească şi cu cei care comercializează tehnică şi îngrăşăminte. În cadrul acestei ediţii, pe 24 octombrie, vom avea o întrunire specială şi vom omagia femeile care se îndeletnicesc cu agricultura. De asemenea, vom prezenta şi unele informaţii despre relaţiile pe care le avem cu fermierii şi producătorii de echipament din Cehia. În cadrul unui program susţinut de cehi am produs câteva filme în care sunt prezentaţi fermierii din Moldova, prin aceste filme vom arăta cum e să fii fermier. Vrem să demonstrăm că în Moldova poţi face o afacere prosperă din agricultură.

Mariana Galben, IPN