„Casele de sondaje din Republica Moldova ar trebui să-i fie recunoscătoare liderului PLDM pentru promovarea activității acestora, care iată că poate servi pentru fundamentarea unor inițiative politice cu impact major pentru societate. Mai e nevoie de un singur lucru – ca interpretările să fie corecte, în niciun caz diversioniste...”
---

Moralitatea ca indicator  al legitimității guvernării

Campania cu genericul: Stop PAS! Start Libertate și Democrație!, inițiată la 1 august 2023 de ex-premierul și liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, s-a dorit a fi un fel de cruciadă împotriva formațiunii de la guvernare  – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Dovadă, în acest sens, servește aserțiunea: Azi toate partidele sunt în opoziția PAS. PAS e singur. Concluzia care se impune este evidentă – PAS trebuie și poate fi înlăturat de la guvernare.

Este adevărat că guvernarea PAS este una slabă, marcată de multiple vicii. Problema e în găsirea unui substituent pentru PAS, care ar fi mai bun decât acesta. Probabil, liderul PLDM vrea să  ne sugereze că formațiunea sa s-ar potrivi în calitate de substituent. Contează argumentele care se invocă pentru fundamentarea acestei teze. Cel mai recent argument, din mulțimea multora invocate deja, se referă la interpretarea rezultatelor sondajelor de opinie: „63% din locuitori cred că direcția în care se mișcă Republica Moldova este greșită. Așa arată rezultatele unor sondaje”.

Argumentul e puternic, mai ales că e fundamentat din punct de vedere sociologic, adică e științific. Într-adevăr, sondajele efectuate în ultima jumătate an de companii diferite confirmă că liderul PLDM are dreptate. Potrivit cercetărilor, consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită: IMAS (mai 2023) – 60% (vezi pagina 5); BOP (CBS-Research august 2023) – 57.8% (vezi pagina 7); iData (septembrie 2023) – 48.1%; IMAS (septembrie 2023) – 58% (vezi pagina 20). Respectiv, concluzia la care a ajuns liderul PLDM este pe potrivă: “Din perspectiva legii – puterea PAS încă e legitimă. Dar din perspectiva moralității – puterea PAS nu mai e legitimă. PAS e o putere moral ilegitimă.” Un verdict nemilos, dar onest și fundamentat științific.

Bârna din propriul ochi... 

Se zice că trecutul proiectează și prefigurează viitorul. De aceea, în lumina verdictul crunt al liderului PLDM la adresa PAS, ar fi corect să ne întrebăm: dar care dintre guvernările, câte au existat în Republica Moldova, a condus țara în direcția corectă? Răspunsul la această întrebare ne-ar putea ajuta să identificăm sau, cel puțin, să întrezărim un eventual substituent pentru guvernarea PAS. Nu este exclus ca așa am putea descoperi că pretenția afișată de liderul PLDM chiar este fundamentată. În acest demers ne-ar putea ajuta Barometrul Opiniei Publice (BOP), care măsoară percepțiile cetățenilor tocmai din februarie 1998 și până în prezent.

În mod neașteptat, descoperim că măsurările din cadrul BOP (vezi pagina 5) acoperă perioadele de activitate a diferitelor guverne, inclusiv pe toate cele din care a făcut parte și Vlad Filat. Pentru corectitudine ne vom limita doar la examinarea percepțiilor privind direcția greșită urmată de țară, din perioada garniturilor aflate la guvernare aproximativ un an,  plus sau minus 2-3 luni:

• Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR) a învestit guvernul condus de Ion Sturza, din care a făcut parte și Vlad Filat (1999). Măsurările din acea perioadă atestă cea mai înaltă rată a răspunsurilor referitoare la direcția greșită – peste 80%;
• Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a învestit guvernele conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Greceanîi (2001-2009). Măsurările din noiembrie 2001 – iulie 2009 atestă o medie a răspunsurilor negative de 53.7%
• Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) a învestit guvernul condus de Vlad Filat de două ori (2009-2013). Măsurările din perioada menționată atestă o percepție negativă de 71.1%, iar în perioada guvernării lui Iurie Leancă de 72.2% ;
• Majoritatea constituită de Coordonatorul Executiv (CE) al Republicii Moldova – Vlad Plahotniuc, a învestit guvernul condus de Pavel Filip (2016-2019), care a activat cu o medie negativă de 75,6%;
• Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) împreună cu Partidului Democrat din Moldova (PDM) au învestit guvernul condus de Ion Chicu (2019-2020), care a activat cu o medie negativă de 74%;
• PAS a învestit guvernele conduse de Natalia Gavriliță și Dorin Recean (august 2021- prezent ), ultimele având o medie negativă de  61.9%.    

Așadar, conform abordării științifice a liderului PLDM ordinea legitimității guvernelor învestite în ultimul sfert de veac este după cum urmează: 1) PCRM – 53.7%; 2) PAS – 61.9%; 3) AIE – 71.5%; 4) CE – 75.6%; 5) ADR – 80%.

Cea mai mare surpriză e să descoperim că, de fapt, cea mai legitimă guvernare a fost a PCRM, iar guvernul Sturza, din care a făcut parte și Vlad Filat în calitate de Ministru de Stat a fost cel mai ilegitim. Și mai trist este să descoperim că, potrivit abordărilor liderului PLDM, guvernul Sturza a fost și cel mai imoral. Asta fiindcă nu a avut curajul să demisioneze, membrii lui nu au avut nici măcar mustrări de conștiință, niciunul dintre ei nu și-au pus cenușă pe creștet. De aceea, ar trebui să concluzionăm că Parlamentul a procedat corect atunci când a demis guvernul Sturza, la 9 noiembrie 1999.

De fapt, având în vedere abordările liderului PLDM, ar trebui să constatăm că, practic, toate guvernele Republicii Moldova, începând cu anul 1998, au fost nelegitime. În special au fost nelegitime guvernele ADR și AIE din care a făcut parte Vlad Filat sau pe care le-a condus, media negativă pentru acestea fiind cea mai mare – 76%. Aici se ivește o situație neplăcută pentru liderul PLDM. Vorba e că la 30.01.2008 formațiunea condusă de el a lansat acţiunea „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști la guvernare!”. Acea campanie a avut un impact dificil de subestimat asupra organizării și motivării tinerilor de a se revolta, la 7 aprilie 2009, împotriva victoriei absolute repetate a PCRM la alegerile parlamentare din 5 aprilie.

Respectiv, datorită abordării științifice propuse de Vlad Filat, ajungem la concluzia că cea mai legitimă guvernare pe care a avut vreodată Republica Moldova ar fi fost înlăturată pe nedrept de la putere. Urmând logica propusă, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva campania „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști!” a fost o diversiune împotriva poporului, care ar fi fost lipsit de cea mai bună guvernare? De aceea, e legitim să ne întrebăm, dacă nu cumva e diversiune și campania Stop PAS! Start Libertate și Democrație!, inițiată la 1 august 2023 și îndreptată împotriva formațiunii plasată, sociologic vorbind, pe poziția a doua în topul legitimității, imediat după PCRM?

Despre cum a fost inoculată moralitatea în politica moldovenească...  

În pofida celor menționate mai sus, trebuie totuși să recunoaștem că liderul PLDM a avut o contribuție dificil de subestimat la dezvoltarea politică a Republicii Moldova. Activitatea și acțiunile lui au servit la inocularea moralității în politica moldovenească. S-a întâmplat că guvernul Filat, la fel ca și guvernul Sturza, din care făcuse parte, a fost demis de Parlament. S-a întâmplat la 5 martie 2013, când forul legislativ a votat moțiunea de cenzură, menționând că “... ultimele evenimente (actele de corupție, dosarele penale pe elemente de depășirea a atribuțiilor de serviciu, conținutul convorbirilor telefonice a demnitarilor din Guvern etc.) au demonstrat clar și evident pentru întreaga societate, că actualul Guvern [Filat] a devenit unul corupt, captiv, șantajabil, care acționează împotriva intereselor țării”. Astfel, afirmațiile privind activitatea liderului PLDM, invocate în Cartea verde a corupției, au fost, oarecum, legitimate. 

După demiterea din funcție, liderul PLDM și-a revendicat poziția de premier înapoi. Numai că Curtea Constituțională (CC) a emis, la 22 aprilie 2013, o hotărâre prin care s-a opus acestei tentative, citând din textul Convenției penale a Consiliului Europei privind corupția: „Corupția constituie o amenințare pentru democrație, preeminența dreptului și drepturile omului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății”.

Asta servește drept dovadă, că datorită activității și demersurilor liderului PLDM, în viața politică din Republica Moldova a fost inoculată moralitatea pentru a proteja bazelor societății. Efectele benefice ale acestor demersuri le simțim astăzi, la distanță de 10 ani de la adoptarea menționatei hotărâri CC, prin invocarea de către PLDM a lipsei legitimității guvernării PAS din considerente de moralitate. Nimic în lumea asta nu se întâmplă fără consecințe! 

Concluzii

Interpretarea rezultatelor sondajelor de opinie de către politicieni comportă efecte neașteptate. Nimeni nu s-a învrednicit în ultimul sfert de veac să propună o formulă fundamentată sociologic, științific, pentru estimarea gradului de legitimate a unei guvernări sau altei. Acest lucru i-a reușit doar ex-premierului și liderului PLDM, Vlad Filat.

Casele de sondaje din Republica Moldova ar trebui să-i fie recunoscătoare liderului PLDM pentru promovarea activității acestora, care iată că poate servi pentru fundamentarea unor inițiative politice cu impact major pentru societate. Mai e nevoie de un singur lucru – ca interpretările să fie corecte, în niciun caz diversioniste.