Minorităţile etnice din Republica Moldova conştientizează din ce în ce mai mult necesitatea învăţării limbii române. Programul de instruire lingvistică oferit gratuit funcţionarilor publici de către Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) se bucură de succes, însă are insuficiente resurse pentru a satisface toate cererile. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul conferinţei „Integrarea lingvistica a minorităţilor naţionale din Republica Moldova conform standardelor europene”, susţinută la IPN de către ANTEM.
Directorul ANTEM, Lucia Cucu, a declarat că asociaţia oferă cursuri moderne, atât în format tradiţional, cât şi la distanţă, structurate conform Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. 66% dintre cursanţii ANTEM sunt ucraineni, 17% ruşi, iar 10% sunt moldoveni. Programul îi vizează atât pe începători, cât şi pe vorbitorii de nivel intermediar care, din motive personale sau profesionale, vor să-şi îmbunătăţească româna. „Noi avem şi manuale pentru jurişti, economişti, specialişti în relaţii publice, medici, poliţişti şi cei din sistemul de învăţământ”, a precizat Lucia Cucu.
ANTEM are o echipă de 50 de traineri care activează în toate raioanele republicii, dar şi în stânga Nistrului. „Avem cadre pregătite pentru a extinde programul de instruire şi în regiunea transnistreană, dar deocamdată suntem doar cu cadrele”, a spus directorul ANTEM.
Lucia Cucu a anunţat că ANTEM a pregătit un model de evaluare a competeţelor de limbă română, prin care se va oferi un certificat de cunoaştere a limbii recunoscut de Ministerul Educaţiei. „Practic, va fi un TOEFL pentru limba română”, a menţionat directorul ANTEM. Testul va putea fi folosit atât pentru evaluarea alolingvilor din ţară, cât şi a străinilor care obţin cetăţenia Republicii Moldova.
Lucia Cucu a recunoscut că din cauza lipsei de fonduri, dar şi a cadrelor didactice, ANTEM a putut implica în programul de învăţare a limbii române doar 500 din cei 3000 de aplicanţi din acest an. Asociaţia ar mai avea nevoie de aproximativ 1 milion de lei anual pentru a putea accepta toate cererile.
Eugenia Mandaji, şefa Direcţiei generale învăţământ, tineret şi sport Taraclia, a declarat că e nevoie de specialişti care ar putea să predea limba română la un nivel mai înalt. Chiar şi profesorii de limbă română au nevoie de cursuri de perfecţionare. Funcţionara a mai spus că că pentru mulţi învăţarea şi vorbirea limbii române e şi o barieră psihologică, necesitând o abordare didactică specială, bazată pe situaţii practice de comunicare. „Noi încercăm să facem tot posibilul ca funcţionarii publici să treacă peste aceste temeri care îi fac să nu vorbească, să se teamă să încerce a vorbi într-o altă limbă, în limba de stat a ţării”, a spus Eugenia Mandaji.
Ludmila Burlaca, şefa direcţiei relaţii interetnice şi funcţionarea limbilor din cadrul Biroului Relaţii Interetnice, a menţionat că BRI lucrează asupra Strategiei naţionale de integrare a minorităţilor etnice, care va avea o secţiune dedicată anume integrării lingvistice. Ludmila Burlaca a lăudat cooperarea dintre BRI şi ANTEM şi a declarat că BRI îşi doreşte ca, în câţiva ani, să preia finanţarea programului de învăţare a limbii române. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova finanţează doar 30% din program, prin BRI şi programul de granturi al Ministerului Tineretului şi Sportului. 70% din fonduri sunt oferite de către Oficiul Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale.
ANTEM a fost creată în 2005 şi înregistrată oficial în 2008, devenind un promotor al studierii limbii de stat de către minorităţile etnice din Republica Moldova. Activităţile ANTEM se desfăşoară în cadrul a mai multor parteneriate cu OSCE, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare, IDIS „Viitorul”, Biroul Relaţii Interetnice, UTA Găgăuzia, autorităţile publice locale şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
