La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce are de câştigat fiecare dintre noi şi ce trebuie să facem pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
---
Integrarea europeană reprezintă un proces care implică atât beneficii, cât şi responsabilităţi, însă pentru Republica Moldova integrarea în UE ar aduce cu siguranţă mai multe beneficii. De această părere este Lilia Snegureac, preşedinta Centrului de resurse Dialog-Pro, care menţionează drept avantaje aplicarea standardelor europene, atingerea unei stabilităţi a instituţiilor ce asigură democraţia şi supremaţia legii, mijloace financiare alocate prin intermediul a diferite programe, investiţii care ar da posibilitate creşterii bunăstării simplilor cetăţeni, extinderea pieţei de desfacere, precum şi o eventuală soluţionare mai rapidă a conflictului transnistrean.
Important este însă ca cetăţenii să ştie şi despre eventualele dezavantaje. De exemplu, majorarea impozitelor, creşterea investiţiilor străine, de care însă vor beneficia investitorii străini, dar nu şi cei autohtoni. Doar că acestea vor fi pe termen scurt şi în timp se vor transforma şi ele în beneficii, spune Lilia Snegureac. Pentru a minimiza impactul dezavantajelor, populaţia trebuie să fie constant informată şi pregătită pentru eventuale schimbări.
Integrarea europeană a Republicii Moldova presupune un proces complex de reforme care trebuie să fie înţeles pe deplin de către cetăţeni pentru a putea fi susţinut şi realizat în totalitate. Aceasta impune un nou mod de viaţă, de comportament, de relaţii inter-umane. Astăzi, fiecare cetăţean în parte trebuie să se simtă implicat în viaţa social-economică şi politică pentru a percepe şi a cunoaşte esenţa schimbărilor, noile regulamente, drepturile şi responsabilităţile ce îi revin. „Cetăţeanul doreşte să vadă că, pe măsură ce avansăm în dialogul şi negocierile cu UE, reformele dictate de integrarea europeană îi îmbunătăţesc calitatea vieţii”.
Lilia Snegureac e de părere că omul simplu doreşte să ştie când va putea călători fără vize, cum reformele economice îi vor îmbunătăţi condiţiile de trai, care vor fi costurile aderării şi cine va suporta aceste cheltuieli, vor creşte salariile bugetarilor şi pensiile, cum se va derula reforma structurală a agriculturii, cum şi când ar putea accesa fonduri europene. „Consider că anume schimbările care vor surveni în rezultatul semnării Acordului de Asociere ar urma să scoată Moldova din categoria celor mai sărace şi corupte state europene. Anume de aceste schimbări depinde bunăstarea noastră, atractivitatea şi, în cele din urmă, legitimitatea integrării europene în raport cu alte opţiuni de dezvoltare a ţării”.
Fără îndoială, guvernarea actuală a înregistrat succese însemnate în dialogul cu UE, în acelaşi timp, din incapacitate de dialog şi comunicare cu populaţia a pierdut teren. Comunicarea reprezintă un instrument extrem de important şi eficient. Doar prin comunicarea cu oamenii simpli s-ar facilita înţelegerea proceselor de reformă şi a cadrului legal, contribuind astfel la o mai bună implementare şi adaptare la noile standarde de viaţă, dar şi la utilizarea posibilităţilor oferite de programele europene specializate.
Oamenii au nevoie acum de informaţii privind modul de funcţionare a UE, ce presupune comunitatea europeană, care sunt drepturile şi obligaţiile cetăţenilor UE. E nevoie de promovarea cât mai activă a rezultatelor proiectelor sociale, de infrastructură, economice şi de mediu. O altă modalitate a dialogului cu cetăţenii ar fi dezbaterile publice, în cadrul cărora s-ar discuta beneficiile şi dezavantajele procesului de integrare europeană, dar neapărat cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice, centrale, locale, ale ambasadorilor statelor UE, ale experţilor UE. Autorităţile ar putea institui un parteneriat cu presa.
Se discută mult şi destul de des, dar, din păcate, oamenii aşa şi nu înţeleg care este diferenţa dintre Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi Zona economică liberă. Oamenii nu ştiu ce se va petrece exact la Vilnius şi ce va urma după. Ce înseamnă parafare şi ce anume se va parafa. „Nu aş vrea să diminuez nici un pic capacitatea de înţelegere a categoriilor savante şi terminologiei europene de către cetăţenii noştri, dar vă asigur că un dialog sincer, simplu şi corect, ce ar răspunde exact la întrebările care frământă societatea ar fi mult mai eficient”, a apreciat Lilia Snegureac.
Referindu-se la declaraţiile unor deputaţi din opoziţie care speculează cu faptul că nu au fost făcute publice prevederile Acordului de Asociere şi sperie societatea cu diferite presupuneri, Lilia Snegureac a spus că în primul rând, niciun acord care este în proces de negociere nu se publică, aceasta fiind practica mai multor organisme internaţionale. „Sunt speculaţii ieftine şi acest lucru ar trebui explicat cetăţenilor. Autorităţile au respectat întru totul condiţiile general acceptate. După parafarea Acordului la Vilnius, va fi publicat cu certitudine”, a concluzionat Lilia Snegureac.
Mariana Galben, IPN
