La 27 de ani de independență, abordarea artificială a guvernărilor moldovenești față de procesul de integrare europeană a dus la furtul din sistemul bancar în valoare de 1 mlrd USD și îndatorarea populației pentru următorii 25 ani cu 13,34 mlrd Lei, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
El consideră că, în prezent, același tip de atitudine caracterizează realizarea de către guvernarea de la Chișinău, condusă de către PDM, a condițiilor tehnice și pre-condițiilor politice pentru obținerea asistenței macro-financiare de 100 mln EUR.
Atașamentul față de artificialitate în raport cu UE poate fi dedus la fel din insistența guvernării pe faptul că toate criteriile pentru prima tranșă a asistenței macro-financiare au fost îndeplinite, inclusiv câteva din condițiile destinate pentru a doua tranșă, explică politologul.
În opinia lui Dionis Cenușa, relația UE-Moldova a trecut printr-un proces de maturizare amplu, dar unilateral, după cum ne arată experiențele nefaste de înghețare a asistenței bugetare a UE în 2015 și amânarea asistenței macro-financiare europene în iulie 2018.
Mai exact, punctează politologul, principialitatea Bruxelles-ului a sporit considerabil și se bazează pe rezultativitate și verificare constantă a progreselor. Concomitent, potrivit lui, guvernarea de la Chișinău este focusată foarte mult pe îndeplinirea tehnică a cerințelor, chiar dacă aceasta implică o doză enormă de artificialitate.
Deși accentul pe artificialitate creează percepția de accelerație a reformelor, aceasta are loc din contul descreșterii calității și respectiv a durabilității lor. Până acum, cele mai artificiale schimbări au avut loc în justiție, iar cele mai profunde au vizat sectoarele tehnice, unde interesele politice sunt minore, comentează Dionis Cenușa.
Politologul opinează că scenariile politice viitoare sunt pline de dezavantaje pentru integrarea europeană din Moldova. Pe de o parte, Partidul Democrat, aflat la guvernare și motivat să rămână la putere, preferă ca UE să trateze în mod simplist reformele.
Pe de altă parte, accentuează Dionis Cenușa, este vorba despre Partidul Socialiștilor, sprijinit de către Președintele Igor Dodon și cotat cel mai înalt de către alegători, care țintește să ajungă la guvernare după alegerile din februarie 2019 și deja a semnalat apatie față de unele reforme (de exemplu, politicile de anti-discriminare).
Celelalte partide importante tratează reformele ca pe un remediu împotriva intereselor oligarhice și a corupției. În acest sens, lupta împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor sau perfecționarea legislației electorale au fost transformate în solicitări ale protestelor anti-guvernamentale, coordonate de către Partidul Platforma Demnitate li Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, mai adaugă politologul.
Prin urmare perspectivele integrării europene sunt nefaste pentru Moldova, dacă guvernarea va fi concentrată în mâinile Democraților, Socialiștii sau a unui tandem dintre aceștia, concluzionează politologul Dionis Cenușa.
