Impactul Rezoluției Parlamentului European asupra clasei politice și a societății. Dezbateri IPN

Parlamentul European a adoptat pe 14 noiembrie un document important referitor la Republica Moldova care a trezit reacții diferite, chiar contradictorii. Într-o perioadă scurtă de timp, atât PE, dar și alte structuri ale Uniunii Europene, au adoptat și alte documente de răsunet referitoare la Moldova, ceea ce ar putea să însemne că Moldova a intrat sau se află într-o fază mai specifică a relațiilor sale cu UE, care este, incontestabil, cel mai important partener al Republicii Moldova. Toate acestea, luate împreună, ar putea sau au deja efect semnificativ asupra țării, asupra societății, asupra vieții fiecărui cetățean al țării. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, consideră că este foarte important să fie înțeles contextul în care a fost adoptat documentul. La patru ani de la semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, Parlamentul European a venit cu o rezoluție privind implementarea prevederilor acestui Acord și în ea sunt incluse lucruri foarte importante. Potrivit expertului, rezoluțiile sunt documente politice foarte importante, însă trebuie să înțelegem că prezența la dezbateri a comisarului european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, care face parte din Executivul UE, contează foarte mult, în condițiile în care problema Republicii Moldova rămâne în vizorul său.

Expertul menționează două lucruri foarte importante care s-au întâmplat în Parlamentul European și ce poate fi dedus din această rezoluție. „Primul lucru se referă la constatarea unei stări de fapt. Constatarea stării de fapt, de o manieră succintă, o putem spune așa – în ultimii ani, după criza miliardului furat, s-au făcut anumite progrese în sistemul bancar, în comerț, economie, dar, din păcate, lucrurile au degradat pe dimensiunea democratică, lucru foarte îngrijorător. În special, lucrul acesta a ieșit în evidență odată cu anularea alegerilor în municipiul Chișinău. Al doilea lucru important ține de perspectivă. Parlamentul European a transmis un mesaj foarte clar – Acordul de Asociere este un document obligatoriu, Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova, în special poporul ei, însă pentru aceasta este nevoie ca Republica Moldova să revină la normalitate. Revenirea la normalitate a Republicii Moldova este posibilă doar dacă preconizatele alegeri parlamentare, fixate pentru 24 februarie 2019, vor fi libere și corecte. După care lucrurile pot fi reluate și suspendarea finanțării Republicii Moldova va fi eliminată”, a menționat Igor Boțan.

Analistul politic Anatol Țăranu crede că această rezoluție a Parlamentului European a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relației Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit lui, a fost pus capac definitiv la ceea ce se numește „Republica Moldova – istorie de succes” în relația cu Uniunea Europeană. Este o rezoluție extrem de critică, fără analogie în relația Republicii Moldova cu UE, atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcționării instituțiilor democratice și acest lucru îngrijorează. Analistul spune că Rezoluția a fost recepționată cu satisfacție în societatea moldovenească de către forțele politice de opoziție și acest lucru este explicabil. Și invers, guvernarea, deocamdată, nu are reacții foarte prompte și din acest fapt poate fi dedus că pentru guvernare acest document a fost unul care îngrijorează și care o face să reacționeze foarte atent la ceea ce se întâmplă la Bruxelles.  

„Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare pentru Republica Moldova și înrăutățirea relațiilor cu UE ar însemna nimic altceva decât scăderea din intensitate a relațiilor economice, politice și de alt gen. Și aceasta nu poate să nu se manifeste, inclusiv la nivelul de viață, la calitatea nivelului de viață al cetățenilor Republicii Moldova. Orice guvernare nu poate să nu fie îngrijorată de o asemenea desfășurare a lucrurilor”,, a spus Anatol Țăranu, menționând că urmează a fi de văzut care va fi impactul acestei rezoluții. Potrivit lui, cât ține de opinia publică, această încă urmează să „digere” principalele prevederi ale acestui document, iar impactul adevărat se va manifesta doar în timp.

Analistul politic Cornel Ciurea a declarat că această rezoluție este o aprofundare a criticii făcute în rezoluția emisă de Parlamentul European în luna iulie 2018, atunci când s-a decis suspendarea acordării ajutorului macro-financiar, fiind menționată sarcina de monitorizare a procesului electoral viitor. „În fond, nimic nou nu aduce această rezoluție, decât adăugirea sau consolidarea părții critice. Această critică este mult mai dură și vizează, în special, aspectele politice din viața Republicii Moldova. Sigur, eu personal, sunt tentat să cred că Parlamentul European și, în general structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării față de Republica Moldova și nu doar. Vedem că alaltăieri în România s-a discutat foarte mult raportul Comisiei Europene în cadrul mecanismului de cooperare și verificare și aceeași reacție oarecum neclară, în societate românească și o anumită supărare din partea clasei politice care se află la guvernare. Atestăm același lucru și la noi”, a opiniat analistul.

Cornel Ciurea susține că atunci când vine vorba despre aspectele de politizare, cu siguranță sar în ochi anumite aprecieri care trezesc o anumită confuzie pentru că nu sunt critice foarte clar țintite. Potrivit lui, un exemplu este că Parlamentul European sugerează realocarea fondurilor în direcția societății civile, presei independente și nu doar, ceea ce în opinia sa, reprezintă o realocare destul de ciudată, care trădează anumite înclinații de politizare. De asemenea, spune analistul, Parlamentul European solicită publicarea celui de-al doilea raport Kroll și în acest caz este discutabil în ce măsură această sugestie este binevenită. „Critica față de evoluțiile politice este totuși unilaterală și din punctul meu de vedere trădează viziunea partidelor de dreapta. Pentru mine este clar că există o influență puternică ce vine din partea partidelor noastre de dreapta în direcția PPE. Același lucru îl declară și partidele care se află la guvernare în România. Aceeași situație se observă cumva și în Polonia, și în alte state din Uniunea Europeană, doar că față de Republica Moldova, repet, tratamentul este și mai dur”, a declarat Cornel Ciurea, menționând că nu crede că aceste critici care se conțin în Rezoluție se vor converti în acțiuni concrete de penalizare a Republicii Moldova, ci mai degrabă este o intenție de creare a unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în viitoarele alegeri.

Potrivit analistului politic Valeriu Pașa, se poate jongla cu termeni – „că-i suspendare sau blocare, politic sau nepolitic, însă există o realitate percepută în birourile funcționarilor, politicienilor europeni, a reprezentanților ambasadelor statelor membre UE, ai Delegației UE la Chișinău și tot ce înseamnă Uniunea Europeană în sensul cel mai larg”. În opinia sa, orice poziție exprimată de Uniunea Europeană, apriori, este una politică. „Că se încearcă atribuirea politizării, în sensul că opiniile exprimate în această rezoluție, vin doar din partea unui grup parlamentar, care da, este cel mai influent – PPE – nu este adevărat, pentru că a fost votată de mult mai mulți deputați decât cei din PPE, o diversitate foarte mare. Să încercăm să interpretăm că este un suport pentru partidele de opoziție de aici, haideți să fim realiști. Oricine în Uniunea Europeană ar prefera ca la putere, în Republica Moldova, să fie mai bine ceea ce numi noi azi opoziție pro-europeană, decât cei care se află astăzi la putere. Și nu trebuie să faci mare analiză ca să-ți dai seama că aceasta este absolut evident, cu excepția partidului Social Democrat din România, aceștia sunt frați până la moarte cu domnul Plahotniuc”, susține Valeriu Pașa.

În opinia sa, este vorba despre o rezoluție chiar foarte moale. Potrivit lui, treptat, structurile Uniunii Europene, în particular Parlamentul European, ajung din urmă cetățenii Republicii Moldova în exprimarea percepțiilor despre ceea ce se întâmplă în țară. Analistul afirmă că sensul Rezoluției spune foarte clar: „Stimată guvernare de la Chișinău, vă vedem, știm și înțelegem până în cele mai mici detalii ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă lăsăm ușa deschisă. Adică, vă dăm oportunitatea să vă revedeți comportamentul și să vă liniștiți, dar să nu continuați în direcția în care ați luat-o – cu anulări de alegeri, cu anulări de democrație în sine, cu încălcare zilnică a Constituției și a bunului simț”. „Deci, în această rezoluție au fost trecute toate lucrurile pozitive, care au putut fi găsite în evoluția din ultima perioadă și ce a mai făcut guvernarea în Republica Moldova. Au fost incluse chiar și lucruri pe care nu toți le interpretează exclusiv fiind pozitive, dar Parlamentul European s-a străduit să găsească orice evoluție pozitivă și să o pună ca pe o realizare foarte mare, chiar dacă, în esență, în comparație cu restul proceselor din Republica Moldova, nu e cine știe ce reformă pozitivă, cu impact pe termen lung și scurt, mai ales pentru cetățeni”, a mai spus analistul, notând că este vorba despre un limbaj extrem de diplomatic.

Analistul politic Roman Mihăeș susține că, într-adevăr, în Rezoluție pot fi văzute anumite realizări pozitive. Parlamentul European a apreciat anumite reforme economice, fiscale, financiare și chiar a felicitat Chișinăul pentru politica față de regiunea transnistreană, menționând șase protocoale în acest sens. De asemenea, a fost apreciată legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, ca fiind una foarte bună, în care sunt stipulate clar procedurile de promovare și de răspundere a judecătorilor. Potrivit lui, în același timp, predomină criticile ce țin de pachetul justiției, al corupției și statului de drept. În opinia analistului, pe partea politică, este vorba despre un raport fără probe. Drept exemplu a menționat inexactitatea potrivit căreia pentru sistemul electoral mixt au votat doar PDM și Partidul Socialiștilor, în realitate votând de asemenea și Grupul Popular European. El consideră că autorul raportului, în baza căruia a fost adoptată Rezoluția, a fost cumva influențat în aprecierile sale de partidele din Moldova. Chiar și așa, Republica Moldova și guvernarea trebuie să ia o lecție severă din acest raport, în special în ceea ce ține de lupta împotriva corupției și investigarea miliardului furat.

Roman Mihăeș spune că a făcut un calcul în baza voturilor a fost adoptată Rezoluția: 396 de deputați au votat pentru, 76 – împotrivă și 186 s-au abținut. Potrivit lui, numărul celor care au votat împotrivă și al celor care s-au abținut se apropie de cel al cărora au votat pentru, spre deosebire de votul în cazul Georgiei, unde raportul a fost de 600 la 30. Potrivit lui, grupurile PPE și ALDE din Parlamentul European s-au asociat împotriva Partidului Democrat din Republica Moldova și a PSD din România. „Pentru moment, avem două guvernări conduse de două partide social-democrate – în Moldova și în România și ambele au încasat-o din plin în Parlamentul European. Pentru că în Parlamentul European nimeni nu ascunde că se fac coaliții ca și în orice alt parlament”, susține analistul. Acesta a mai spus că per total este important ca alegerile parlamentare care urmează să corespundă standardelor OSCE și să fie libere și democratice, pentru că ele vor fi un indicator important, care va permite evaluarea Republicii Moldova, iar finanțările să fie deblocate.

Dezbaterea „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

  • anatol taranu despre rezolutie.mp3
  •     0
  • cornel ciurea despre rezolutie.mp3
  •     0
  • igor botan despre despre rezolutie.mp3
  •     0
  • roman mihaes despre rezolutie.mp3
  •     0
  • valeriu pasa despre rezolutie.mp3
  •     0

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.