Cadrul legal de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova este în mare măsură nefuncţional din cauza lipsei unui mecanism eficient de aplicare, dar şi pentru că nu sunt traşi la răspundere factorii de decizie care manifestă neglijenţă în aplicarea politicilor anticorupţie. Aceasta este concluzia unui raport de monitorizare a politicilor anticorupţie pentru anul 2011, elaborat de către Transparency International-Moldova, transmite Info-Prim Neo. Directorul TI-Moldova, Lilia Carasciuc, a menţionat în cadrul unei conferinţe de presă, miercuri, că au fost evaluate performanţele a patru autorităţi publice centrale în implementarea politicilor de prevenire a corupţiei: Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Cele mai multe nereguli au fost constatate la Ministerul Educaţiei. Rezultatele monitorizării au arătat că la toate cele 4 instituţii persoana responsabilă de prevenirea corupţiei fie nu este desemnată, fie este desemnată la nivelul inferior celui de viceministru sau vicedirector. În raport se mai menţionează că la Ministerul Muncii linia fierbinte este „moartă”, la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor mesajul la linia fierbinte trebuie să fie lăsat la robot. La celelalte două instituţii sunt linii fierbinţi cu o eficienţă relativ înaltă. În ceea ce priveşte declararea veniturilor şi proprietăţii, în raport se menţionează că Ministerul Educaţiei nu a oferit nicio informaţie, celelalte două ministere au oferit informaţii parţiale şi doar Inspectoratul de Stat a prezentat integral informaţiile solicitate. La capitolul declararea intereselor personale şi conflictelor de interes, Ministerul Educaţiei a evitat să răspundă la întrebări, Ministerul Muncii a menţionat neexecutarea cadrului legal, fără a oferi careva explicaţii, iar Inspectoratul de Stat şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au invocat drept motive lipsa modelului de declaraţie de interese. Referitor la procedura de recrutare a personalului, Ministerul Educaţiei a evitat să ofere orice răspunsuri la întrebările ce vizează acest cadru de politici, celelalte două ministere au oferit răspunsuri parţiale şi numai Inspectoratul de Stat a răspuns la toate întrebările. În cadrul conferinţei, şeful Direcţiei prevenire şi analitică criminogenă din cadrul CCCEC, Victor Colin, a spus că grupul de monitorizare a depistat şi faptul deţinerii de către un funcţionari a unor cote părţi sau a altor funcţii în componenţa societăţilor pe acţiuni. „Centrul monitorizează aspectul respectiv şi constatăm că funcţionarii publici deţin cote părţi în societăţile cu răspundere limitată, primesc salarii în aceste societăţi şi sunt constate situaţii de conflict de interes. Acestea generează acte de corupţie”, a spus Victor Colin. Activităţile au fost realizate în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă.