Instanţele de judecată zădărnicesc recuperarea creditelor acordate de către Banca de Economii şi Banca Socială, care sunt în proces de lichidare. Iar creditele primite de către acestea două şi de către Unibank de la Banca Naţională, în valoare de 14 miliarde de lei, vor deveni datorie publică. Despre aceasta a anunţat preşedintele Centrului de Iniţiative şi monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron.
Ion Dron a declarat vineri, 19 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN că băncile care se află în faza de lichidare deţin bunuri, active, precum şi credite acordate care nu au fost rambursate. Acesta crede că pentru a diminua din această sumă, instituţiile statului ar trebui să aibă drept prioritate recuperarea datoriilor inclusiv prin înstrăinarea bunurilor şi activelor acestor bănci.
Ion Dron a spus că o firmă din Chişinău contractase un credit de la Banca Socială şi, drept gaj a depus câteva bunuri. La termenul de scadenţă, firma trebuia să achite o sumă în valoare de 40 de milioane de lei, aceasta includea creditul şi dobânzile acumulate. Firma s-ar fi adresat în instanţa de judecată şi a solicitat să fie declarat nul contractul de credit, instanţa a acceptat cererea. Ion Dron a spus că instanţa a decis nulitatea contractului, motivând că a solicita un credit nu este echivalent cu a avea un contract de credit.
Avocatul a menţionat că dosarul pentru anularea contractului de ipotecă a fost examinat la 12 octombrie, la judecătoria Râşcani, iar în doar două luni a ajuns la Curtea de Apel. Potrivit lui, un astfel de parcurs rapid al dosarului este posibil doar pentru că ar exista anumite interese. Ion Dron a declarat că în acest mod deţinătorii firmei nu vor plăti nici creditele şi vor păstra terenurile depuse drept gaj. Preşedintele Centrului a declarat că astfel de cazuri, cel mai probabil, nu sunt singulare și că „pe lângă jaful miliardului are loc şi un jaf al activelor din bănci”.
Avocatul Victor Brânză, în cadrul aceleiași conferințe de presă, a spus că asupra activităţii de preluare şi vânzare a bunurilor în folosul băncilor planează suspiciuni de escrocherie, corupţie, evaziune fiscală şi spălare de bani. „Modul în care băncile şi angajaţii vând aceste bunuri nu este transparent, iar la baza acestor operaţiuni stă scopul de îmbogăţire a actorilor implicaţi”, a menţionat Victor Brânză.
Potrivit lui, legislaţia naţională prevede câteva modalităţi de vânzare a bunurilor gajate sau ipotecate precum negocieri directe, vânzarea bunurilor la licitaţie, vânzarea bunurilor sub controlul instituţiei de judecată şi preluarea bunurilor de către creditori. Victor Brânză a declarat că, rareori sunt organizate licitaţii legale, de cele mai multe ori bunurile sunt vândute prin negocieri directe unor companii fantome create tot de funcţionarii acestor bănci.
În aceste circumstanţe, participanții la conferință solicită procurorului general să dispună efectuarea investigaţiilor pe marginea celor comunicate pentru a stabili dacă deciziile au fost legale. De asemenea, acesta a cerut ca la primele şedinţe din această sesiune ale Parlamentului să fie audiaţi lichidatorii acestor bănci.
